Max Weber: Verstehende Soziologie (Sociologia interpretativă)

Sociolog proeminent, Max Weber (1864–1920) a înființat un departament de sociologie în Germania la Universitatea Ludwig Maximilians din München în 1919. Weber a scris despre multe subiecte legate de sociologie, inclusiv schimbările politice din Rusia, starea muncitorilor fermieri germani și istoria religiilor lumii. El a fost, de asemenea, o personalitate publică proeminentă, jucând un rol important în delegația germană de pace de la Versailles și în redactarea nefastei constituții germane (Weimar) după înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial.

(Max Weber)

Weber a avut, de asemenea, o contribuție majoră la metodologia cercetării sociologice. Alături de filozofii Wilhelm Dilthey (1833–1911) și Heinrich Rickert (1863–1936), Weber credea că este dificil, dacă nu imposibil, să aplice metodele științelor naturale pentru a prezice cu exactitate comportamentul grupurilor, așa cum spera să facă sociologia pozitivistă. Ei au susținut că trebuie luată în considerare influența culturii asupra comportamentului uman. Ceea ce era distinct la comportamentul uman era că este în esență semnificativ. Comportamentul uman nu putea fi înțeles independent de semnificațiile pe care indivizii i le atribuiau. Analiza unui marțian a activităților dintr-un parc de skateboard ar fi iremediabil confuză, dacă nu ar înțelege că skateboarderii sunt motivați de entuziasmul de a-și asuma riscuri și de plăcerea de a-și dezvolta abilitățile. Această perspectivă asupra naturii semnificative a comportamentului uman s-a aplicat chiar și sociologilor înșiși, care, credeau ei, ar trebui să fie conștienți de modul în care propriile părtiniri culturale le-ar putea influența cercetările. Pentru a rezolva această problemă, Weber și Dilthey au introdus conceptul de Verstehen, un cuvânt german care înseamnă a înțelege din punctul de vedere al unui subiect. În căutarea lui Verstehen, observatorii externi ai unei lumi sociale – o întreagă cultură sau un cadru mic – încearcă să o înțeleagă empatic din punctul de vedere al unei persoane din interior.

În eseul său „Fundațiile metodologice ale sociologiei” (1922), Weber a descris sociologia ca „o știință care abordează înțelegerea interpretativă a acțiunii sociale pentru a ajunge la o explicație cauzală a cursului și efectelor acesteia” (Weber, 1922). În felul acesta a delimitat domeniul pe care sociologia îl studiază într-un mod aproape opus celui al lui Émile Durkheim. În loc să definească sociologia ca studiul dimensiunii unice a faptelor sociale externe, sociologia sa preocupat de acțiunea socială: acțiuni cărora indivizii le acordă semnificații subiective. „Acțiunea este socială în măsura în care, în virtutea semnificației subiective pe care i-o atribuie individul (sau indivizii) care acționează, ea ține cont de comportamentul celorlalți și, prin urmare, este orientată în cursul său”. Acțiunile tinerilor skateboarderi pot fi explicate pentru că îi stimează pe boarderii experimentați și încearcă să le imite abilitățile, chiar dacă asta înseamnă să-și răzuie corpul pe betonul dur din când în când. Weber și alți sociologi similari au fondat sociologia interpretativă prin care cercetătorii sociali se străduiesc să găsească mijloace sistematice de a interpreta și descrie semnificațiile subiective din spatele proceselor sociale, normelor culturale și valorilor societale. Această abordare a condus la metode de cercetare precum etnografia, observația participantă și analiza fenomenologică. Scopul lor nu a fost să generalizeze sau să prezică (precum în știința socială pozitivistă), ci să obțină în mod sistematic o înțelegere aprofundată a lumii sociale. Științele naturii pot fi precise, dar din punct de vedere al sociologiei interpretative metodele lor îi limitează să studieze doar caracteristicile exterioare ale lucrurilor.

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

© 2021, MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1