Jaap Huijskes, șeful de explorare și producție de la compania OMV a oferit un interviu sitului web Finding Petroleum, despre așteptările companiei privind gazele de adâncime de la Marea Neagră și alte proiecte de dezvoltare.
Compania a anuntat in luna februarie a acestui an că platforma lor, Domino-1, a găsit în blocul Neptun, la 170 km în larg Marea Neagră, rezerve de gaze naturale pe care urmează să le împartă în părţi egale cu ExxonMobil, cu o estimare preliminară între 1,5 și 3 TCF (trilioane metri cubi). Ca şi comparaţie, exporturile norvegiene de gaze sunt în prezent de 1,1 trilioane de metri cubi de gaze naturale, din aproximativ 39 TCF.
Huijskes declară că gazele care vor fi găsite în sectorul românesc al Mării Negre vor fi utilizate pe piața internă românească, înlocuind gazul de import.
Compania a achiziționat, de asemenea, şi exploatarea gazelor din apele ucrainene din Marea Neagră la nord, și din apele bulgare ale Mării Negre la sud. Blocul ucrainean , „Skifska”, este exploatat de un consorțiu condus de ExxonMobil, împreună cu Shell, OMV Petrom, şi Ukrainy Nadra (compania națională ucraineană de petrol), consorţiu care a câştigat licitaţia în defavoarea companiei ruseşti Lukoil.
Blocul bulgar se numește Khan Asparuh, și este exploatat de un consorțiu condus de Total (40 la suta), cu OMV și Repsol, fiecare având 30 de procente.
Este posibil ca exploatarea gazelor să înceapă şi în alte zone ale Mării Negre, inclusiv Turcia.
Conform lui Gerhard Roiss, CEO, OMV a investit câteva miliarde de euro şi în Marea Nordului, achiziţionând câteva companii şi zone de exploatare, precum Aasta Hansteen şi Zidane din Norvegia. De asemena, OMV are în plan investiţii în Marea Caspică, Orientul Mijlociu și Africa. Are deja investiţii în curs în regiunea Kurdish din Irak (Bina Bawi), şi în Noua Zeelandă.
În prezent analizează posibilitatea unor investiţii în Tunisia, West of Shetland (Marea Britanie), Zola (Australia), şi Shuwaihat (Emiratele Arabe Unite), ca şi în Cherouq (Tunisia), și Mehar (Pakistan).
Gerhard Roiss consideră că Europa și Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a clarifica politica sa energetică, în special în cazul gazelor naturale, hotărându-se dacă are de gând să importe aproape toate gazele, aşa cum face Japonia, sau să dezvolte propriile sale rezerve. De asemenea, Europa trebuie să se hotărască ce va face cu gazul neconvenţional, care constituie cca. 90% din totalul gazelor europene din sol. Aceasta implică elaborarea unui studiu de impact, atât din punct de vedere economic cât şi ecologic şi al forţei de muncă.
Lasă un răspuns