Home » Articole » Articole » Afaceri » Economie » Politica Rusiei pentru exporturile de petrol și gaze

Politica Rusiei pentru exporturile de petrol și gaze

În ajunul summitului de la Riga din 2006, senatorul Richard Lugar, șeful Comisiei de Relații Externe a Senatului SUA, a declarat că „cea mai probabilă sursă de conflict armat în teatrul european și în regiunile învecinate va fi deficitul de energie și manipularea”.[34] ] După aceea, varietatea de politici și poziții naționale ale exportatorilor mai mari față de dependenții mai mari de gaze naturale rusești, împreună cu segmentarea pieței europene a gazelor naturale, a devenit o problemă proeminentă în politica europeană față de Rusia, cu implicații geopolitice semnificative pentru economie și legăturile politice dintre UE și Rusia.[35]

Aceste legături au condus la solicitări pentru o mai mare diversitate energetică europeană, deși astfel de eforturi sunt complicate de faptul că mulți clienți europeni au contracte legale pe termen lung pentru livrările de gaze și, în ciuda disputelor, cele mai multe dintre acestea se întind dincolo de perioada 2025-2030[35].

O serie de dispute cu privire la prețurile gazelor naturale în care Rusia folosea oprirea conductelor în ceea ce a fost descris drept „instrument de intimidare și șantaj”[36] au determinat Uniunea Europeană să își intensifice în mod semnificativ eforturile de diversificare a surselor de energie[5]. Unii chiar au susținut că Rusia și-a dezvoltat „capacitatea de a folosi sancțiuni economice unilaterale sub formă de prețuri la gaze naturale și întreruperi ale gazului împotriva multor state membre ale Organizației Europene a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)”.[13] În timpul unei investigații antitrust inițiate în 2011 împotriva Gazprom, au fost confiscate o serie de documente interne ale companiei care documentau o serie de „practici abuzive” în încercarea de a „segmenta piața internă [UE] de-a lungul frontierelor naționale” și de a impune „prețuri neloiale”. „.[37]

”O parte a obiectivului uniunii energetice este diversificarea aprovizionării cu gaze ale UE în afara Rusiei, care s-a dovedit deja a fi un partener nesigur, mai întâi în 2006 și apoi în 2009, și care amenința să devină din nou la izbucnirea conflictului. în Ucraina în 2013–2014.”
— Consiliul European pentru Relații Externe, 2015

Gazoductului Nord Stream 2 din Rusia către Germania i s-au opus fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, fostul președinte al SUA Donald Trump și apoi ministrul de externe britanic și mai târziu prim-ministrul Boris Johnson.[38][39] Statele Unite au încurajat țările europene să diversifice aprovizionarea cu energie dominată de Rusia, cu Qatar ca posibil furnizor alternativ.[40]

Coridorul sudic al gazelor, de la Azerbaidjan la Europa

Credit: Pechristener, Wikipedia, licența CC BY-SA 2.0

(Coridorul sudic al gazelor, de la Azerbaidjan la Europa, urmărește să reducă dependența Europei de gazele naturale rusești. )

Pentru a compara cu sursele alternative, Germania a produs 10,5% din electricitatea sa din gaze naturale în 2019 și 8,6% (44 TWh) din biomasă regenerabilă, în mare parte biogaz.[41] Deoarece doar 13% din consumul de gaz al Germaniei a fost pentru producția de energie[42], aceasta a înlocuit puțin peste 1% din consumul total de gaz.

În ianuarie 2020, Rusia a oprit temporar livrările de petrol către Belarus din cauza unei alte dispute privind prețurile.[43]

Prețul gazelor naturale în Uniunea Europeană(Prețul gazelor naturale în Uniunea Europeană)

Datorită unei combinații de condiții nefavorabile, care a implicat creșterea cererii de gaze, mai puțină generare de energie prin surse alternative și iarna rece care a epuizat rezervele europene și rusești, Europa s-a confruntat cu creșteri abrupte ale prețurilor la gaze în 2021.[44] În august 2021, Rusia a redus volumele de gaze trimise către Uniunea Europeană[45][46], ceea ce a fost văzut de unii analiști și politicieni ca o încercare de a „susține cazul în pornirea fluxurilor prin Nord Stream 2”.[47] Prețurile record din Europa au fost determinate de o creștere globală a cererii, pe măsură ce lumea a părăsit recesiunea economică cauzată de COVID-19, în special din cauza cererii puternice de energie din Asia,[48][49], precum și a scăderii ofertei de energie pe bază de gaze naturale din Rusia către Uniunea Europeană.[50]

Rusia a furnizat în totalitate toate contractele pe termen lung, dar nu a furnizat gaz suplimentar pe piața spot.[51] În octombrie 2021, Economist Intelligence Unit a raportat că Rusia avea o capacitate suplimentară de export limitată de gaze din cauza cerințelor interne ridicate, cu producția aproape de vârf.[51][52] În ianuarie-iunie, Gazprom a furnizat Europei (inclusiv Turcia) cu aproximativ 22% mai mult gaz în 2021 decât în ​​aceleași luni din 2020 și aproape aceeași cantitate ca în 2019. Algeria a crescut, de asemenea, livrările în semestrul I 2021, dar alte țări au furnizat mai puțin decât în ​​semestrul I 2020. .[19]

În septembrie 2021, Rusia a anunțat că pornirea „rapidă” a conductei Nord Stream 2 recent finalizată, care a fost contestată de multă vreme de diferite țări UE, va rezolva problemele.[53] Aceste afirmații au fost interpretate de unii analiști ca o încercare de „șantaj”[54]. 40 de membri ai Parlamentului European au solicitat o anchetă juridică cu privire la practicile Gazprom.[55][56] În octombrie 2021, președintele rus Putin a declarat că unul dintre factorii care influențează prețurile a fost rezilierea contractelor de furnizare pe termen lung în favoarea pieței spot,[57] în timp ce Gazprom a anunțat că acumulează rezerve „record” de 72,6 miliarde m3 și a continuat producția record la 847,9 milioane m3 pe zi.[58] La 27 octombrie 2021, Putin a ordonat companiei Gazprom să înceapă pomparea gazelor naturale în locurile de stocare a gazelor europene, odată ce Rusia a terminat umplerea propriilor locuri de stocare a gazelor, până la aproximativ 8 noiembrie.[59][60]

Fostul prim-ministru lituanian Andrius Kubilius, care este raportorul Parlamentului European pentru relațiile cu Rusia, a declarat că este „imposibil” să avem relații bune cu Rusia și a cerut UE să-și elimine treptat importurile de petrol și gaze naturale din Rusia.[61] ] Un grup de cinci țări membre UE au cerut acțiuni comune, cum ar fi achizițiile de grup.[62]

Exporturile rusești de petrol după destinație în 2020(Exporturile rusești de petrol după destinație în 2020)

La 7 martie 2022, cancelarul german Olaf Scholz și alți lideri europeni au respins apelul SUA și Ucrainei de a interzice importurile de gaze și petrol rusești, deoarece „furnizarea Europei de energie pentru generarea de căldură, mobilitate, alimentare cu energie și industrie nu poate fi asigurată în niciun alt fel”.[63][64] Cu toate acestea, UE a indicat că își va reduce dependența de gaze față de Rusia cu două treimi în 2022[65], iar Germania a declarat că își va reduce dependența de importurile rusești de energie prin accelerarea surselor regenerabile și atingând o generare de energie regenerabilă de 100% până în 2035. [66][67]

Scholz a anunțat planuri de a construi două noi terminale GNL.[68] Ministrul Economiei, Robert Habeck, a declarat că Germania a ajuns la un parteneriat energetic pe termen lung cu Qatar,[69] unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume,[70]

În aprilie 2022, Rusia a furnizat 45% din importurile de gaze ale UE, câștigând 900 de milioane de dolari pe zi.[71] În primele două luni după ce Rusia a invadat Ucraina, Rusia a câștigat 66,5 miliarde de dolari din exporturile de combustibili fosili, iar UE a reprezentat 71% din acest comerț.[72] În mai 2022, Comisia Europeană a propus interzicerea importurilor de petrol din Rusia, parte a răspunsului economic la invazia rusă a Ucrainei din 2022.[73][74] În mai 2022, Rusia a impus sancțiuni filialelor europene ale Gazprom.[75]

În iunie 2022, guvernul Statelor Unite a fost de acord să permită companiei italiene Eni și companiei spaniole Repsol să importe petrol din Venezuela în Europa pentru a înlocui importurile de petrol din Rusia.[76] Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a declarat că Franța a negociat cu Emiratele Arabe Unite pentru a înlocui unele importuri de petrol rusești.[76] La 15 iunie 2022, Israelul, Egiptul și Uniunea Europeană au semnat un acord trilateral privind gazele naturale.[77]

Cu factorii de decizie europeni care decid să înlocuiască importurile de combustibili fosili din Rusia cu importuri de alte combustibili fosili și producția europeană de energie pe bază de cărbune și să subvenționeze companiile de combustibili fosili la prețuri reduse,[78][79], precum și datorită faptului că Rusia este „un furnizor cheie” a materialelor utilizate pentru „tehnologiile de energie curată”, reacțiile la război pot avea, de asemenea, un impact general negativ asupra căii emisiilor climatice.[80]

Referințe

  1. „Europe’s alternatives to Russian gas”. European Council of Foreign Relations. 9 April 2015. Retrieved 17 March 2016.

 

  1. Iftimie, Ion (22 January 2015). Natural Gas as an Instrument of Russian State Power (Second edition, fully revised and updated ed.). Washington, D.C.: Westphalia Press. p. 74. ISBN 9781633911390. OCLC 908407323.

 

  1. Germany’s Angela Merkel slams planned US sanctions on Russia„. Deutsche Welle. 16 June 2017.
  2. Energy security challenges for the 21st century : a reference handbook. Luft, Gal., Korin, Anne. Santa Barbara, Calif.: Praeger Security International. 2009. ISBN 9780275999988. OCLC 522747390.
  3. Simon Pirani; Jonathan Stern; Katja Yafimava (February 2009). The Russo-Ukrainian gas dispute of January 2009: a comprehensive assessment (PDF). Vol. NG 27. Oxford Institute for Energy Studies. p. 59. ISBN 978-1-901795-85-1. Archived from the original (PDF) on 16 November 2009. Retrieved 13 October 2009.
  4. Kramer, Andrew E. (27 October 2006). „Lithuania suspects Russian oil grab”. International Herald Tribune. Retrieved 17 March 2016.
  5. „EU documents lay bare Russian energy abuse”. Retrieved 16 April 2018.
  6. „Germany and Russia gas links: Trump is not only one to ask questions”. The Guardian. 11 July 2018.
  7. „Trump barrels into Europe’s pipeline politics”. Politico. 11 July 2018.
  8. „U.S. wants Qatar to challenge Russian natural gas in Europe -U.S. official”. Reuters. 14 January 2019.
  9. Der deutsche Strommix: Stromerzeugung in Deutschland https://strom-report.de/strom/ Retrieved 7 September 2020
  10. Anteil der Verbrauchergruppen am Erdgasabsatz in Deutschland in den Jahren 2009 und 2019 https://de.statista.com/statistik/daten/studie/37985/umfrage/verbrauch-von-erdgas-in-deutschland-nach-abnehmergruppen-2009/ Retrieved 7 September 2020
  11. „Russia turns off oil taps supplying Belarus”. Al Jazeera. Retrieved 2 February 2020.
  12. „Russia says it could boost supplies to ease Europe gas costs”. Associated Press. 7 October 2021.
  13. „Europe’s gas shortage could make the whole world pay more to get warm this winter”. CNBC. 13 September 2021.
  14. „Is Europe’s gas and electricity price surge a one-off?”. Bruegel. 13 September 2021.
  15. „Russia is pumping a lot less natural gas to Europe all of a sudden — and it is not clear why – Gas Watch”. 24 August 2021. Retrieved 15 September 2021.
  16. Ambrose, Jillian (19 September 2021). „UK energy market crisis: what caused it and how does it affect my bills?”. The Guardian.
  17. Valle, Sabrina (10 September 2021). „Asian spot prices hit all-time seasonal high”. Reuters.
  18. „Europe’s soaring gas prices: does Russia hold solution to crisis?”. the Guardian. 7 October 2021.
  19. Horton, Jake (14 October 2021). „Europe gas prices: How far is Russia responsible?”. BBC News.
  20. Mazneva, Elena (3 September 2021). „Russia Has a Gas Problem Nearly the Size of Exports to Europe”. Bloomberg.
  21. „Russia’s Gazprom says Europe gas prices could set new records”. Reuters. 17 September 2021.
  22. „Europe is under attack from Putin’s energy weapon”. Atlantic Council. 1 October 2021. Retrieved 5 October 2021.
  23. „[Exclusive] MEPs suspect Gazprom manipulating gas price”. EUobserver. Retrieved 29 September 2021.
  24. Welle (www.dw.com), Deutsche. „Gazprom: EU lawmakers urge probe over soaring prices | DW | 17.09.2021”. DW.COM. Retrieved 29 September 2021.
  25. „Putin promises gas to a Europe struggling with soaring prices”. Politico. 13 October 2021.
  26. „”Газпром” создаст рекордный резерв газа в подземных хранилищах”. РБК (in Russian). Retrieved 25 October 2021.
  27. „Russia seen starting to fill Europe’s gas storage after Nov. 8”. Euronews. 27 October 2021.
  28. „Putin Orders More Gas for Europe Next Month, Sending Down Price”. Bloomberg. 27 October 2021.
  29. „EU Parliament touts Russia oil, gas import phase-out”. Argus Media. 16 September 2021.
  30. www.ETEnergyworld.com. „EU member states call for joint action as energy prices surge – ET EnergyWorld”. ETEnergyworld.com. Retrieved 5 October 2021.
  31. Von Der Burchard, Hans; Sugue, Merlin (7 March 2022). „Germany’s Scholz rejects calls to ban Russian oil and gas”. Politico.
  32. Kemp, John (27 March 2022). „Column: EU steps back from impractical Russia oil embargo”. Reuters.
  33. „EU unveils plan to reduce Russia energy dependency”. Deutsche Welle. 8 March 2022.
  34. Storrow, Benjamin (4 March 2022). „Will the Russian Invasion Accelerate Peak Oil?”. Scientific American.
  35. „Will the Ukraine war derail the green energy transition?”. Financial Times. 8 March 2022.
  36. „German minister heads to Qatar to seek gas alternatives”. Deutsche Welle. 19 March 2022.
  37. „Germany Signs Energy Deal With Qatar As It Seeks To reduce Reliance On Russian Supplies”. Radio Free Europe/Radio Liberty. 20 March 2022.
  38. „Germany goes on a mission to secure supplies of Qatari gas”. Euractiv. 21 March 2022.
  39. „Missiles fly, but Ukraine’s pipeline network keeps Russian gas flowing to Europe”. CBC News. 12 April 2022.
  40. „Russia has made $66 billion from fuel exports since it invaded Ukraine – and the EU is still its biggest buyer, study finds”. Business Insider. 28 April 2022.
  41. Bill Chappell (4 May 2022). „The EU just proposed a ban on oil from Russia, its main energy supplier”. NPR.
  42. „EU oil ban adds pressure on Russia but obstacles remain: Analysts”. Al Jazeera. 12 May 2022.
  43. „Europe faces gas supply disruption after Russia imposes sanctions”. Al Jazeera. 12 May 2022.
  44. „Oil from sanctioned Venezuela to help Europe replace Russian crude as soon as next month: report”. Business Insider. 5 June 2022.
  45. „EU signs gas deal with Israel, Egypt in bid to ditch Russia”. Al Jazeera. 15 June 2022.
  46. „Umweltschützer kritisieren Lindners Tank-Rabatt”. www.t-online.de (in German). 18 March 2022.
  47. „UN chief: Don’t let Russia crisis fuel climate destruction”. ABC News. 21 March 2022.
  48. Geman, Ben (14 March 2022). „The climate spillover of Russia’s invasion of Ukraine”. Axios.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *