Cafeaua determină o serie de comportamente sociale asociate care depind foarte mult de cafea, mai ales ca un lubrifiant social.
Cafeaua a fost şi este un stimulent consumat pe scară largă de cele mai multe culturi. În secolul al 20-lea, în special în lumea occidentală şi în centrele urbane din toată lumea, cafeaua espresso a devenit o formă de preparare a cafelei din ce în ce dominantă. Oamenii implicaţi în aspectele culturale ale cafelei sunt uneori denumiţi „cafe au laiteri” şi „espressonişti”.
Formarea unei culturi în jurul cafelei şi a cafenelelor datează din secolul al 14-lea, în Turcia. Cafenelele din Europa Occidentală şi din Mediterana de Est au fost hub-uri tradiţional sociale, precum şi centre artistice şi intelectuale. De exemplu, Les Deux Magots din Paris, acum o atracţie turistică populară, a fost pe vremuri asociată cu intelectualii Jean-Paul Sartre şi Simone de Beauvoir. În secolele 17 târziu şi 18, cafenelele din Londra au devenit locuri de întâlnire populare pentru artişti, scriitori, şi persoane mondene, şi au fost, de asemenea, centrul unor puternice activităţi politice şi comerciale. Elementele cafenelelor de astăzi (serviciu într-un ritm mai lent, medii decorate cu gust, sau evenimente sociale) îşi au originile în cafenelele timpurii, şi continuă să facă parte din conceptul cultural al cafelei.
În Statele Unite, în special, termenul este frecvent folosit pentru a desemna prezenţa ubicuă a sute de standuri espresso şi cafenele în zona metropolitană Seattle şi răspândirea de francize de afaceri, cum ar fi Starbucks şi clonele lor în Statele Unite. Alte aspecte culturale ale cafelei includ prezenţa accesului gratuit la internet wireless pentru clienţi, dintre care mulţi fac afaceri chiar în aceste locaţii timp de ore întregi în mod regulat. Stilul cultural al cafelei variază în funcţie de ţară, un exemplu fiind amprenta puternică specifică a cafelei în Australia, folosit pentru a explica performanţa slabă a Starbucks acolo. Melbourne este considerat a avea unele dintre cele mai bune cafele din lume.
În multe centre urbane din lume nu este neobişnuit să vezi mai multe magazine şi standuri espresso la câţiva paşi unul de celălalt sau în diagonala unei intersecţii, unde clienţii supraaglomerează locurile de parcare cu maşinile lor. Astfel, aspectele culturale ale cafelei se regăsesc de asemenea frecvent în media populară şi de afaceri pentru a descrie impactul profund al pătrunderea pe piaţă a unităţilor de servire a cafelei.
Cafeaua este prezintă frecvent în benzi desenate, televiziune şi filme, într-o varietate de moduri. Spectacole TV ca NCIS prezintă în mod constant personaje cu espresso în mână sau care servesc cafea altora. Benzile desenate precum Adam şi Pearls Before Swine se centrează frecvent în jurul vizitării sau lucrului în cafenele.
Scriitor Philip Nolan de la Daily Mail a declarat că răspândirea culturală a cafelei în Irlanda se datorează în mare parte spectacolelor de televiziune americane Prieteni şi Frasier, spunând: „Am văzut reflectat în stilul de viaţă al televiziunilor noastre favorite gaşca din Central Park (sic) din Prieteni bând cafea în loc de alcool; Frasier şi Niles cu latte şi biscuiţi în [Café] Nevrosa; fiecare poliţist la TV fiind sunat pe 911 tocmai când se întorcea la maşina lui cu Dunkin ‘Donuts şi o ceaşcă de cafea tare, neagră. ”
Aspecte sociale
O „cafenea” sau „cafe bar”este o unitate care serveşte în primul rând cafea preparată sau alte băuturi calde. Cafenelele din punct de vedere istoric au fost un punct important în adunările sociale în Europa. Erau – şi continuă să fie – locuri unde oamenii se adunau pentru a vorbi, a scrie, a citi, a se distra între ei, sau a petrece timpul. Cafenelele din secolul 16 au fost interzise în Mecca pentru că deveniseră locul de întâlnire al adunărilor politice.
În plus faţă de cafea, mai multe cafenele servesc şi ceai, sandwişuri, produse de patiserie, precum şi alte băuturi răcoritoare. Unele oferă şi alte servicii, cum ar fi accesul la internet prin cablu sau wireless (de aici numele de „internet café” – folosit în fapt de firme care oferă servicii de internet fără fără nicio cafea) pentru clienţii lor.
(Les Deux Magots în Paris, mai demult un faimos loc de întâlnire a intelectualilor francezi)
Multe aspecte sociale ale cafelei pot fi observate în stilul de viaţă modern. Din punctul de vedere al volumului de cafea consumată, Statele Unite ale Americii este cea mai mare piaţă pentru cafea, urmată de Germania şi Japonia. Canada, Australia, Suedia şi Noua Zeelandă sunt alte ţări mari consumatoare de cafea. Tim Horton este cel mai mare lanţ de cafea în Canada, servind milioane de ceşti de cafea zilnic. Ţările nordice consumă cea mai multă cafea pe cap de locuitor, Finlanda fiind de obicei pe primul loc, cu un consum pe cap de locuitor mai mare de 10 kg pe an, urmată îndeaproape de Norvegia, Suedia şi Danemarca. De asemenea, consumul de cafea a crescut foarte mult în ultimii ani şi în Marea Britanie unde în mod tradiţional se bea ceai, dar în 2005 consumul în această ţară era încă sub 5 kg pe an. Cafeaua turcească este populară în Turcia, Mediterana de Est, şi sud-estul Europei. Cultura cafenelelor este foarte puternică în cea mare parte din fostul Imperiu Otoman, unde cafeaua turcească rămâne stilul dominant de pregătire a cafelei.
Cafeaua este de asemenea importantă în cultura austriacă şi cea franceză încă de la finele sec.19 şi începutul sec. 20. Cafenelele vieneze sunt proeminente în cultura vieneză, şi cunoscute pe plan internaţional, în timp ce Parisul a fost un important centru în dezvoltarea de „societăţi-cafenele”, în prima jumătate a secolului al 20-lea.
În unele ţări, în special în Europa de Nord, petrecerile la care se servesc cafea sunt o formă populară de divertisment. În plus faţă de cafea, gazda sau organizatorul petrecerii serveşte, de asemenea, prăjituri şi produse de patiserie, uneori preparate de casă. În ţările nordice, Germania, Olanda şi Austria, cafeaua neagră tare este, de asemenea, băută în mod regulat, împreună cu sau imediat după mesele principale, cum ar fi masa de prânz şi cină, precum şi de mai multe ori la locul de muncă sau la şcoală. În cultura cafelei acestor ţări, în special în Germania şi Suedia, sunt adesea oferite suplimente gratuite de cafea neagră la restaurante şi cafenele, mai ales când clienţii au cumpărat, de asemenea, şi alte produse (dulciuri sau produse de patiserie) împreună cu cu cafeaua.
Cafeaua joacă un rol important in mare parte din istorie şi literatură datorită influenţelor puternice pe care le-a avut industria cafelei în culturile ţărilor în care aceasta este produsă sau consumată. Cafeaua este adesea menţionată ca una dintre principalele bunuri economice folosite în controlul imperial al comerţului, şi în practicile de comerţ colonial de „bunuri”, cum ar fi sclavii, cafeaua şi zahărul, care sunt au definit comerţul brazilian, de exemplu, timp de secole. Cafeaua în cultură sau comerţ este o temă centrală şi vizibilă în multe poezii, literatură în general, şi istoria regională.
Lasă un răspuns