Home » Articole » Articole » Artă » Literatură » Povestiri » Tapetul galben (8)

Tapetul galben (8)

postat în: Povestiri 0

Tapet

Am descoperit un alt lucru amuzant, dar nu-l voi spune de data asta! Nu trebuie să am prea multă încredere în oameni.

Mai sunt doar două zile pentru a scoate acest tapet, și cred că John începe să își dea seama. Nu-mi place privirea din ochii lui.

Și l-am auzit întrebând-o pe Jennie multe aspecte profesionale despre mine. Avea un raport foarte bun de dat.

A spus că am dormit foarte mult în timpul zilei.

John știe că nu dorm foarte bine noaptea, de aceea sunt atât de liniștită!

Mi-a pus și el tot felul de întrebări, și s-a prefăcut că este foarte iubitor și amabil.

Ca și cum n-aș putea vedea prin el!

Totuși, nu mă mir că acționează așa, devreme ce doarme sub acest tapet de trei luni.

Pe mine doar mă interesează, dar sunt convinsă că John și Jennie sunt afectați fără să știe de el.

Ura! Aceasta este ultima zi, dar mi-a ajuns. John trebuie să rămână în oraș peste noapte și nu va ieși până diseară.

Jennie a vrut să se culce cu mine – isteață lucrarea! dar i-am spus că ar trebui neapărat să mă odihnesc mai bine pentru o noapte absolut singură.

Asta a fost inteligent, pentru că în fapt nu eram deloc singură! De îndată ce a răsărit luna și acel lucru amărât a început să se târască și să scuture modelul, m-am ridicat și am fugit să o ajut.

Eu am tras și ea a scuturat, eu am scuturat și ea a tras, și înainte de a se face dimineață am desprins bucăți întregi de tapet.

O bandă la fel de lată ca și capul meu și jumătate în jurul camerei.

Și apoi, când a răsărit soarele și modelul ăla îngrozitor a început să râdă de mine, am decis să îl termin astăzi!

Plecăm mâine și ei mută din nou tot mobilierul pentru a lăsa lucrurile așa cum au fost înainte.

Jennie s-a uitat la zid uimită, dar i-am spus veselă că am făcut-o pur și simplu ca să-i fac în necaz acelui  lucrul vicios.

Ea a râs și a spus că nu ar deranja-o să o facă ea, dar eu nu trebuie să obosesc.

Cum s-a trădat ea în acel moment!

Dar eu sunt aici, și nici o persoană nu va atinge acest tapet în afară de mine- nu cât TRĂIESC eu!

A încercat să mă scoată din cameră – era prea evident! Dar am spus că era atât de liniștită și goală și curată acum încât cred că mă voi culca din nou și voi dormi cât pot de mult; și să nu mă trezesc nici măcar pentru cină – aș chema-o când mă voi trezi.

Deci acum ea a plecat, servitorii au plecat și ei, și lucrurile au fost cărate, și nu a mai rămas altceva decât acel mare pat fixat jos, cu saltea de pânză pe care am găsit-o pe el.

Vom dormi jos la noapte, și vom lua vaporul mâine spre acasă.

Îmi place foarte mult camera, acum e goală din nou.

Cum au distrus copiii ăia pe aici!

Patul ăsta este destul de ros!

Dar trebuie să trec la treabă.

Am încuiat ușa și am aruncat cheia afară pe aleea din față.

Nu vreau să ies, și nu vreau să intre nimeni, până când nu vine John.

Vreau să-l uimesc.

Am adus o frânghie aici, pe care nici Jennie nu a găsit-o. Dacă acea femeia iese și încearcă să scape, o pot lega!

Dar am uitat că nu aș putea ajunge prea sus fără ceva care pe care să mă cațăr!

Acest pat NU se va mișca!

Am încercat să-l ridic și să-l împing până când am obosit, apoi m-am înfuriat atât de mult încât am mușcat o bucățică dintr-un colț – dar au început să mă doară dinții.

Apoi am îndepărtat tot tapetul la care puteam ajunge stând pe podea. Se lipește oribil și modelul se bucură de asta! Toate aceste capete strangulate și ochi bulbucați și tumori de ciuperci tremurânde chiotesc în bătaie de joc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *