Mă enervez suficient pentru a face ceva disperat. A sări de la fereastră ar fi un exercițiu admirabil, dar barele sunt prea puternice și nu e cazul nici măcar să încerc.
În plus, nu aș face-o. Bineînțeles că nu. Știu destul de bine că un astfel de pas este nepotrivit și poate fi interpretat greșit.
Nici măcar nu-mi place să PRIVESC pe fereastră – sunt atât de multe acele femei care se strecoară, și se strecoară atât de repede.
Mă întreb dacă toate vor ieși din acel tapet ca mine?
Dar eu sunt bine fixată acum cu frânghia mea bine ascunsă – nu MĂ scoți în drumul de acolo!
Presupun că va trebui să mă întorc în spatele modelului când va veni noaptea, și mi-e greu!
Este atât de plăcut să fiu în această cameră mare și să mă târăsc primprejur cât am chef!
Nu vreau să ies afară. Nu o voi face, chiar dacă mi-o va cere Jennie.
Pentru că afară trebuie să te târăști pe jos, și totul este verde în loc de galben.
Dar aici pot să mă târăsc ușor pe podea, iar umărul meu se potrivește exact în acea dungă lungă vulgară din jurul peretelui, așa că nu mă pot pierde.
De ce-o fi John la ușă!
N-ai nicio șansă, tinere, nu o poți deschide!
Ce mai strigă și bate în ușă!
Acum strigă după un topor.
Ar fi o rușine să distrugă acea ușă frumoasă!
„John dragă!” am spus cu cea mai blândă voce: „cheia este jos pe treptele din față, sub o frunză de patlagină!”
Asta l-a liniștit pentru câteva clipe.
Apoi a spus – într-adevăr foarte liniștit, „Deschide ușa, draga mea!”
”Nu pot”, am spus eu. ”Cheia este jos lângă ușa din față sub o frunză de patlagină!”
Apoi am spus-o din nou, de câteva ori, foarte blând și încet, și am repetat-o de atâtea ori că a trebuit să meargă să vadă, și bineînțeles că a găsit-o, și a intrat. S-a oprit brusc la ușă.
„Care este problema?” a strigat. „Pentru Dumnezeu, ce faci!”
Am continuat să mă târăsc ca înainte, dar m-am uitat la el peste umăr.
”În cele din urmă am ieșit”, am spuse eu, ”în ciuda ta și a lui Jane. Și am desprins cea mai mare parte a tapetului, așa că nu mă mai poți băga înapoi!”
De ce o fi leșinat acel om? Dar a leșinat, și exact în drumul meu de lângă perete, astfel încât trebuie să mă târăsc peste el de fiecare dată!
Lasă un răspuns