Utilizarea oțelului, betonului armat și sticlei în arhitectura comercială

Figura 7.36 | Casa de Economii Poștale Austriece din Viena, Austria

În această epocă au apărut și noi tipuri de design pentru alte firme comerciale. Casa de Economii Poștale Austriece din Viena, Austria, proiectată de arhitectul Otto Wagner (1841-1918, Austria) are o fațadă imensă cu mai multe etaje care acoperă un spațiu interior larg și deschis la parter; estetica sa elegantă și modernă a fost surprinzător de nouă și diferită când a fost finalizată în 1905. (Figura 7.36) Unul dintre obiectivele lui Wagner în proiectare a fost de a crea un sentiment de forță și soliditate care să genereze încredere și un sentiment de securitate financiară în rândul clienților. Zona principală pentru clienții băncilor este plină de lumină naturală. Wagner a folosit marmură, oțel și sticlă lustruită pentru decorarea simplificată a clădirii din beton armat, îndepărtându-se de estetica Art Nouveau și înlocuind-o cu simțul său de modernism.

Figura 7.37 | Partea de sus a clădirii Chrysler, New York City, NY

Utilizarea oțelului și a betonului armat, care a facilitat apariția zgârie-norilor, a revoluționat cu adevărat arhitectura și a început o competiție pentru înălțime care continuă și astăzi. Antreprenori bogați și dezvoltatori ambițioși din întreaga lume s-au alăturat competiției pentru clădiri cu distincție modernă. Un exemplu este Clădirea Chrysler din New York City, proiectată de William van Alen (1883-1954, SUA). (Figura 7.37) Decorul său în stil Art Deco (cca. 1920-1940), inclusiv modelul nervurat, în formă de raze de soare, realizat din oțel inoxidabil în coroana terasată a clădirii, celebrează industrialismul american și automobilul. Cu o înălțime de 326 de metri, Clădirea Chrysler a fost timp de unsprezece luni de la finalizarea sa în 1930 cea mai înaltă din lume. (A fost depășită în 1931 de Empire State Building, cu o înălțime de 436 de metri.)

Figura 7.38 | Turnurile Petronas, Malaiezia

Un exemplu mai recent este Turnurile Gemene Petronas din Kuala Lampur, Malaiezia, proiectate de Cesar Pelli (n. 1926, Argentina, locuiește în SUA). (Figura 7.38) Inaugurate în 1999, acestea au fost cele mai înalte clădiri timp de mai mulți ani și rămân cele mai înalte turnuri gemene până în ziua de azi. Motivele de design ale clădirilor sunt inspirate de arta și cultura islamică; de exemplu, forma fiecărui turn este simbolul musulman Rub el Hizb, sau două pătrate suprapuse care formează o stea cu opt colțuri. Ambele structuri găzduiesc firme comerciale și de afaceri și simbolizează arhitectura afacerilor moderne.

La sfârșitul secolului al XX-lea, ingeniozitatea arhitecturală, materialele noi și potențialul proiectării pe calculator i-au determinat pe unii arhitecți să dezvolte abordări radical inovatoare pentru structuri care ar putea găzdui orice tip de nevoi diferite. Printre cei mai inovatori în acest sens se numără Frank Gehry (n. 1929, Canada, locuiește în SUA), care a proiectat clădiri în întreaga lume, inclusiv muzee, turnuri de afaceri, reședințe și teatre.

Figura 7.39 | Sala de Concerte Walt Disney, Los Angeles, California

În Los Angeles, a creat Sala de Concerte Walt Disney, finalizată în 2003. (Figura 7.39) Folosind o înveliș de titan pentru forme și volume curbilinii multiforme și ondulate, clădirile sale sunt sculpturale din punct de vedere vizual. Cu toate acestea, în fiecare caz, clădirile sale s-au dovedit eficiente și dinamice în crearea de spații pentru activitățile pe care le găzduiesc. Acustica sălii de concerte este lăudată pe scară largă, la fel ca și frumusețea formei arhitecturale în surprinderea spiritului fantezist al lui Walt Disney, creatorul atâtor benzi desenate, desene animate și filme americane.

Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu