Literatura de adaptare la schimbările climatice a luat amploare în ultimul deceniu. Adaptarea este un „proces socio-politic care mediază modul în care indivizii și colectivele se confruntă cu schimbările sociale și de mediu multiple și concomitente” (Eriksen și colab., 2015, p. 523), ajutând la plasarea adaptării în cadrul social și politic mai larg a relaţiilor economice prin care oamenii fac faţă schimbării. Deși uneori este puțin contradictorie, această literatură ajută la crearea unei legături între două dezbateri privind schimbările climatice prin conceptualizarea adaptării ca răspuns atât la schimbările de mediu „impuse din exterior”, cât și ca parte a proceselor socio-naturale care modelează schimbările climatice și inechitatea (Blackburn, 2018; Carr, 2019; Eriksen et al., 2021). ; Forsyth, 2020; Pelling et al., 2015; Tschakert et al., 2016).
Ne putem baza pe perspective din STS, teoria feministă, afect și emoție pentru a evidenția faptul că efectele apar întotdeauna în relație. Aceste relații sunt complexe și aleatorii, ceea ce înseamnă că există întotdeauna rezultate incerte și imprevizibile ale întâlnirilor planificate și neplanificate, interacțiunilor transversale și transpunerea cunoștințelor în acțiune. Aceste literaturi ne ajută să conceptualizăm lumea într-o stare constantă de devenire, surprinzând modul în care traiectorii de schimbare sunt modelate de relații umane și mai mult decât umane în mod inerent stocastice. Aceasta este cunoscută ca o ontologie relațională sau o conceptualizare a lumii așa cum este realizată și compusă din relații dinamice (spre deosebire de părți separate, care interacționează; Anderson, 2012; Pile, 2010; Ruddick, 2010). În acest cadru, status quo-ul necesită ca unele relații să fie repetate și să rămână relativ stabile în timp. Rezultatele transformatoare implică schimbări fundamentale în aceste relații repetitive.
Referințe
- Anderson, B. (2012). Affect and biopower: Towards a politics of life. Transactions of the Institute of British Geographers, 37(1), 28-43. https:// doi.org/10.1111/j.1475-5661.2011.00441.x
- Blackburn, S. (2018). What does transformation look like? Post-disaster politics and the case for progressive rehabilitation. Sustainability, 10(7), 2317.
- Carr, E. R. (2019). Properties and projects: Reconciling resilience and transformation for adaptation and development. World Development, 122, 70-84. https://doi.org/10.1016/j.worlddev.2019.05.011
- Eriksen, S., Schipper, E. L. F., Scoville-Simonds, M., Vincent, K., Adam, H. N., Brooks, N., Harding, B., Khatri, D., Lenaerts, L., Liverman, D., Mills-Novoa, M., Mosberg, M., Movik, S., Muok, B., Nightingale, A., Ojha, H., Sygna, L., Taylor, M., Vogel, C., & West, J. J. (2021). Adaptation interventions and their effect on vulnerability in developing countries: Help, hindrance or irrelevance? World Development, 141, 105383. https://doi.org/10.1016/j.worlddev.2020.105383
- Forsyth, T. (2020). Who shapes the politics of expertise? Co-production and authoritative knowledge in Thailand’s political forests. Antipode, 52(4), 1039-1059.
- Pelling, M., O’Brien, K., & Matyas, D. (2015). Adaptation and transformation. Climatic Change, 133(1), 113-127. https://doi.org/10.1007/ s10584-014-1303-0
- Pile, S. (2010). Emotions and affect in recent human geography. Transactions of the Institute of British Geographers, 35(1), 5-20. https://doi. org/10.1111/j.1475-5661.2009.00368.x
- Ruddick, S. (2010). The politics of affect: Spinoza in the work of Negri and Deleuze. Theory, Culture & Society, 27(4), 21-45.
- Tschakert, P., Tuana, N., Westskog, H., Koelle, B., & Afrika, A. (2016). TCHANGE: The role of values and visioning in transformation science. Current Opinion in Environmental Sustainability, 20, 21-25. https://doi.org/10.1016/j.cosust.2016.04.003
Sursa: Andrea J. Nightingale, Noemi Gonda, Siri H. Eriksen, Affective adaptation = effective transformation? Shifting the politics of climate change adaptation and transformation from the status quo. (2020) DOI: 10.1002/wcc.740, licența CC BY-NC 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2
Un compendiu care se dorește a fi exhaustiv pentru domeniul fizicii, cu accent pe explicarea fenomenelor și aplicațiilor practice. O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii ale fizicii, cel mai important domeniu al … Citeşte mai mult
Schimbări climatice – Încălzirea globală
Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii … Citeşte mai mult
Lumina – Optica fenomenologică
O introducere în fenomenologia opticii geometrice (reflexia, refracția, principiul lui Fermat, oglinzi, miraje, dispersia, lentile), opticii fizice (undele luminoase, principiul Huygens–Fresnel, difracția, interferența, polarizarea, vederea tridimensională, holografia), opticii cuantice (fotoni, efectul fotoelectric, dualitatea undă-particulă, principiul incertitudinii, complementaritatea) și culorilor (transparența, … Citeşte mai mult
Lasă un răspuns