Aristotel și tipurile de investigare

|

O investigație este orice proces care are scopul de îmbogățire a cunoștințelor, eliminarea unor dubii, sau rezolvarea unei probleme. Teoria investigației are în vedere diferitele tipuri de investigații și analiza modurilor în care fiecare tip de anchetă își atinge scopul. … Citeşte mai mult

Critici ale raționamentului inductiv

|

(Concluzie dedusă de obicei din observații repetate: „Soarele răsare mereu de la est”.) Raționamentul inductiv a fost criticată de diverși gânditori, precum Sextus Empiricus și Karl Popper. Tratarea filosofică clasică a problemei inducției aparține filozofului scoțian David Hume. Deși utilizarea … Citeşte mai mult

Problema Gettier despre cunoașterea ca credință adevărată

|

Justificare În multe dintre dialogurile lui Platon, cum ar fi Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră o serie de teorii despre ceea ce este cunoașterea, ultima fiind că cunoașterea este credința adevărată care a fost „oferită în contul” (în … Citeşte mai mult

Cunoașterea în filozofie, știință și religie

|

Cunoașterea situată Cunoașterea situată este cunoașterea specifică pentru o anumită situație. Este un termen inventat de Donna Haraway ca o extensie a abordărilor feministe ale „științei succesoare”, sugerat de Sandra Harding, unul care „oferă o imagine mai bogată, mai adecvată, … Citeşte mai mult

Puterea argumentelor în logică și filozofie

|

În logică și filozofie, un argument este o serie de afirmații folosite de obicei pentru a convinge pe cineva de ceva sau pentru a prezenta motive pentru a accepta o concluzie. Forma generală a unui argument într-un limbaj natural este … Citeşte mai mult

Utilizarea simbolurilor în comunicare

|

(Un octogon roșu simbolizează „stop”, chiar și fără scrierea cuvântului) Un simbol este o persoană sau un concept care reprezintă, corespunde sau sugerează o altă idee, imagine vizuală, credință, acțiune sau entitate materială. Simbolurile iau forma unor cuvinte, sunete, gesturi, … Citeşte mai mult

Etapele cercetării științifice

|

(Sculptură basorelief „Cercetarea ținând în mână torța cunoașterii” (1896) de Olin Levi Warner. Biblioteca Congresului, Thomas Jefferson Building, Washington, D.C.) Cercetarea include „munca creativă efectuată în mod sistematic, în scopul creșterii volumului de cunoștințe, inclusiv cunoștințe despre om, cultură și … Citeşte mai mult

Referințele în diverse domenii

|

Referința este o relație între obiecte care desemnează un singur obiect sau acționează ca un mijloc prin care să se conecteze sau să facă legătura cu un alt obiect. Primul obiect în această relație se spune că se referă la … Citeşte mai mult

Cercetări în managementul cunoașterii

|

Managementul cunoașterii (MC) este procesul de capturare, dezvoltare, partajare și utilizarea eficientă a cunoștințelor organizaționale. Aceasta se referă la o abordare multidisciplinară pentru atingerea obiectivelor organizaționale prin utilizarea optimă a cunoștințelor. Ca disciplină înființată din anul 1991, MC include cursuri … Citeşte mai mult

Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv

|

(Gânditorul de la Hamangia) Inducţia, cunoscută şi ca raţionamentul inductiv sau logica inductivă, este un tip de raţionament care implică transferul de la un set de fapte specifice la o concluzie generală. Poate fi văzut şi ca o formă de … Citeşte mai mult

Posibilitatea și conceptibilitatea în epistemologie

|

O idee ar fi ca limita dintre posibil și imposibil să fie o funcție a psihologiei umane: ca și cum ar coincide cu limita dintre ceea ce considerăm că este de conceput și de neconceput. Cu toate acestea, deși există … Citeşte mai mult

Epistemologie, cunoaștere, credință și adevăr

|

Epistemologia (din greacă, ἐπιστήμη, epistēmē, care înseamnă „cunoaștere, înțelegere”, și λόγος, logos, care înseamnă „cuvânt”) este un cuvânt folosit prima dată de filozoful scoțian James Frederick Ferrier pentru a descrie ramura filozofiei care se ocupă cu teoria cunoașterii. Acesta analizează … Citeşte mai mult

1 110 111 112 113 114 115