(NGC 7822 în Cepheus – Foto NASA) Filozofic vorbind, există trei tipuri de lumi: cea actuală, lumi ne-actuale dar posibile, și lumi imposibile. Prin lumea actuală se înțelege totalitatea lumilor reale, știute și neștiute – întregul Univers. Ce a … Citeşte mai mult
(Viziunea catastrofei cosmice a lui Leon Bakst) Geneza omenirii: Oare cum a apărut omenirea ? Este o întrebare obsedantă pentru unii filozofi şi pentru unii savanţi, dar nu numai… Unii savanţi chiar susţin că Universul însuşi a fost creat tocmai … Citeşte mai mult
Dacă se poate vorbi despre destinul oamenilor, dacă se poate vorbi despre destinul omenirii (care nu este totuşi suma destinelor tuturor oamenilor) atunci întrebarea care se pune este: se poatre vorbi despre un destin al Universului ?… Greu de răspuns … Citeşte mai mult
Despre moarte s-a scris şi se va mai scrie, fără îndoială, moartea fiind inevitabilă, sfârşitul vieţii oricui, după cum consideră unii filozofi… Problema este însă dacă moartea este sfârşitul absolut al vieţii unui om sau dacă, după moarte, mai urmează … Citeşte mai mult
De ce există enigme ? Ce s-ar întâmpla dacă istoria, lumea ar fi cunoscută în amănunt ? Ce determină apariţia şi persistenţa enigmelor ? Iată câteva întrebări la care cu greu se poate răspunde… De fapt, cred că sunt cinci … Citeşte mai mult
În primul rând, o definiție scurtă și generală a determinismului tehnologic este modul în care tehnologiile media influențează o anumită societate, în ceea ce privește gândurile, sentimentele și comportamentul, și modul în care acesta afectează culturile de la o epocă … Citeşte mai mult
Cuvânt înainte (Cartea „Spiritualitate templieră”) În cele două secole de existenţă, ordinul cavalerilor templieri, ca entitate organizatorică, dar şi ca o comunitate militaro-religioasă, şi-a organizat şi desfăşurat o vastă, profundă şi complexă doctrină proprie. Bazată pe credinţa creştină, pe regulile … Citeşte mai mult
Cea mai mare parte a informațiilor conținute în documentele de afaceri (circa 80%) este codificată în limbaj natural și, prin urmare, nestructurate. Deoarece datele nestructurate sunt mai degrabă o provocare pentru extragerea cunoștințelor, sunt necesare metode mai sofisticate, care, în … Citeşte mai mult
Extragerea cunoașterii constă în stabilirea de cunoștințe din surse structurate (baze de date relaționale, XML) și nestructurate (text, documente, imagini). Cunoașterea care rezultă și trebuie să fie într-un format care poate fi citit și interpretat de mașină și trebuie să … Citeşte mai mult
În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește … Citeşte mai mult
(Sala de cercetare de la New York Public Library, un exemplu de cercetare secundară în curs de desfășurare, https://en.wikipedia.org/wiki/File:NYC_Public_Library_Research_Room_Jan_2006-1-_3.jpg) Scopul procesului de cercetare este de a produce noi cunoștințe sau să aprofundeze înțelegerea unui subiect sau a unei probleme. Acest … Citeşte mai mult
Dimensiuni Există cadre diferite pentru a distinge între diferitele „tipuri” de cunoaștere. Un cadru propus pentru clasificarea dimensiunilor cunoașterii distinge între cunoașterea tacită și cunoașterea explicită. Cunoașterea tacită reprezintă cunoașterea interiorizată despre care o persoană poate să nu fie conștientă, … Citeşte mai mult
