Cum ne îmbunătățim abilitățile de gândire

Teorie

Dacă vrem să gândim corect, trebuie să respectăm regulile corecte de raționament. Cunoașterea teoriei include cunoașterea acestor reguli. Acestea sunt principiile de bază ale gândirii critice, precum legile logicii și metodele de raționament științific, etc.

De asemenea, ar fi util să știm câte ceva despre ce să nu facem dacă vrem să raționăm corect. Aceasta înseamnă că ar trebui să avem niște cunoștințe de bază despre greșelile pe care le fac oamenii. În primul rând, acest lucru necesită cunoștințe despre erorile tipice. În al doilea rând, psihologii au descoperit părtiniri și limitări persistente în raționamentul uman. O conștientizare a acestor constatări empirice ne va alerta asupra potențialelor probleme.

Practică

Cu toate acestea, simpla cunoaștere a principiilor care disting raționamentul bun de cel rău nu este suficientă. S-ar putea să studiem în clasă cum să înotăm și să învățăm despre teoria de bază, cum ar fi faptul că nu trebuie să respirăm sub apă. Dar dacă nu putem aplica astfel de cunoștințe teoretice printr-o practică constantă, s-ar putea să nu putem de fapt să înotăm.

În mod similar, pentru a fi buni la abilitățile de gândire critică este necesar să internalizăm principiile teoretice, astfel încât să le putem aplica efectiv în viața de zi cu zi. Există cel puțin două moduri de a face acest lucru. Una este să efectuați o mulțime de exerciții de calitate. Aceste exerciții nu includ doar exersarea în clasă sau primirea de tutoriale; ele includ, de asemenea, angajarea în discuții și dezbateri cu alte persoane din viața noastră de zi cu zi, unde pot fi aplicate principiile gândirii critice. A doua metodă este să ne gândim mai profund la principiile pe care le-am dobândit. În mintea umană, memoria și înțelegerea sunt dobândite prin realizarea de conexiuni între idei.

Atitudini

Bune abilități de gândire critică necesită mai mult decât cunoștințe și practică. Practica persistentă poate aduce îmbunătățiri numai dacă cineva are tipul potrivit de motivație și atitudine. Următoarele atitudini nu sunt neobișnuite, dar sunt obstacole în calea gândirii critice:

• Prefer să mi se dea răspunsurile corecte decât să le aflu eu.
• Nu-mi place să mă gândesc prea mult la deciziile mele, deoarece mă bazez doar pe sentimente.
• De obicei nu analizez greșelile pe care le-am făcut.
• Nu-mi place să fiu criticat.

Pentru a ne îmbunătăți gândirea, trebuie să recunoaștem importanța reflectării asupra motivelor credinței și acțiunii. De asemenea, ar trebui să fim dispuși să ne angajăm în dezbateri, să ne rupem de vechile obiceiuri și să ne ocupăm de complexitățile lingvistice și de concepte abstracte.

California Critical Thinking Disposition Inventory este un test psihologic care este folosit pentru a măsura dacă oamenii sunt dispuși să gândească critic. Măsoară cele șapte obiceiuri de gândire diferite enumerate mai jos și este util să ne întrebăm în ce măsură ele descriu modul în care gândim:

1. Căutarea adevărului — Încercați să înțelegeți cum sunt lucrurile cu adevărat? Sunteți interesat să aflați adevărul?
2. Deschidere la minte — Cât de receptiv sunteți la ideile noi, chiar și atunci când nu sunteți de acord intuitiv cu ele? Acordați noilor concepte un proces corect?
3. Analiticitate — Încercați să înțelegeți motivele din spatele lucrurilor? Acționați impulsiv sau evaluați avantajele și dezavantajele deciziilor dvs.?
4. Sistematicitate — Sunteți sistematic în gândirea dvs.? Descompuneți o problemă complexă în părți?
5. Încrederea în raționament — Întotdeauna argumentați în fața altor oameni? Cât de încrezător sunteți în propria judecată? Aveți motive pentru încrederea dvs.? Aveți o modalitate de a vă evalua propria gândire?
6. Curiozitate — Sunteți curios despre subiecte necunoscute și să rezolvați probleme complicate? Veți urmări un răspuns până îl veți găsi?
7. Maturitatea judecății — Trageți concluzii? Încercați să vedeți lucrurile din perspective diferite? Luați în considerare experiențele altora?

În cele din urmă, după cum am menționat mai devreme, psihologii au descoperit de-a lungul anilor că raționamentul uman poate fi ușor afectat de o varietate de părtiniri cognitive. De exemplu, oamenii tind să fie prea încrezători în abilitățile lor și să se concentreze prea mult pe dovezi care susțin opiniile lor preexistente. Ar trebui să fim atenți la aceste părtiniri în atitudinile noastre față de propria noastră gândire.

Sursa: Brian Kim, Critical Thinking, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing, Gândirea critică, volumul 1