Falsa dihotomie

Să presupunem că vom argumenta după cum urmează:

Creșterea impozitelor asupra celor bogați fie va afecta economia, fie o va ajuta. Dar nu va ajuta economia. Prin urmare, va afecta economia.

Forma standard a acestui argument este:

Creșterea impozitelor asupra celor bogați fie va afecta economia, fie o va ajuta.
Creșterea impozitelor asupra celor bogați nu va ajuta economia.
Prin urmare, creșterea impozitelor asupra celor bogați va afecta economia.

Acest argument conține o eroare numită „falsa dihotomie”. Falsa dihotomie este pur și simplu o disjuncție care nu epuizează toate opțiunile posibile. În acest caz, disjuncția problematică este prima premisă: creșterea impozitelor asupra celor bogați fie va afecta economia, fie o va ajuta. Dar acestea nu sunt singurele opțiuni. O altă opțiune este că majorarea impozitelor asupra celor bogați nu va avea niciun efect asupra economiei. Observați că argumentul de mai sus are forma unui silogism disjunctiv:

A ˅ B
~A
∴ B

Cu toate acestea, întrucât prima premisă prezintă două opțiuni de parcă ar fi singurele două opțiuni, atunci când de fapt nu sunt doar ele, prima premisă este falsă și argumentul eșuează. Observați că forma argumentului este perfect bună – argumentul este valid. Problema este că acest argument nu este solid deoarece prima premisă a argumentului comite eroarea falsei dihotomii. Falsele dihotomii sunt întâlnite frecvent în contextul unui silogism disjunctiv sau al unei dileme constructive.

Într-un discurs ținut la 5 aprilie 2004, președintele Bush a făcut următoarele observații despre cauzele războiului din Irak:

Saddam Hussein a sfidat încă o dată cerințele lumii. Și așa am avut de ales: Iau de bun cuvântul unui nebun, am încredere într-o persoană care a folosit arme de distrugere în masă asupra propriilor săi oameni și a oamenilor din vecinătate, sau iau măsurile necesare pentru a apăra țara? Având în vedere această alegere, voi apăra America de fiecare dată.

Dicotomia falsă aici este afirmația că:

Fie am încredere în cuvântul unui nebun, fie apăr America (pornind război împotriva regimului lui Saddam Hussein).

Problema este că acestea nu sunt singurele opțiuni. Alte opțiuni includ diplomația în curs și sancțiunile economice. Astfel, chiar dacă este adevărat că Bush nu ar fi trebuit să aibă încredere în cuvântul lui Hussein, nu rezultă că singura altă opțiune este să pornească război împotriva regimului lui Hussein. (Mai mult decât atât, nu este clar în ce sens a fost necesar acest lucru pentru a apăra America.) Aceasta este o falsă dihotomie.

Ca și în cazul tuturor erorilor informale anterioare pe care le-am luat în considerare, eroarea falsei dihotomii necesită înțelegerea conceptelor implicate. Astfel, trebuie să ne folosim de înțelegerea noastră despre lume pentru a evalua dacă se comite sau nu o eroare de falsă dihotomie.

Sursa: Matthew J. Van Cleave, Introduction to Logic and Critical Thinking, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu