Efectul modei (Efectul bandwagon)

Efectul modei (efectul bandei din vagon, efectul bandwagon) este termenul folosit pentru a descrie tendința oamenilor de a adopta anumite comportamente, stiluri sau atitudini pur și simplu pentru că alții o fac.

Mai precis, este o părtinire cognitivă prin care opinia publică sau comportamentele se pot modifica din cauza unor acțiuni și convingeri particulare care se conformează cu cele ale publicului. Este un fenomen psihologic prin care rata de acceptare a credințelor, ideilor, modurilor și tendințelor crește în raport cu proporția celorlalți care au făcut deja acest lucru. Pe măsură ce mai mulți oameni ajung să creadă în ceva, și alții „se urcă în vagon”, indiferent de dovezile subiacente.

Urmărirea acțiunilor sau convingerilor altora poate apărea pentru că indivizii preferă să se conformeze sau pentru că indivizii obțin informații de la alții. O mare parte din influența efectului modei vine din dorința de a se „încadra” cu semenii; făcând selecții similare cu alte persoane, aceasta este văzută ca o modalitate de a obține acces la un anumit grup social. Un exemplu în acest sens sunt tendințele modei în care popularitatea tot mai mare a unui anumit articol de îmbrăcăminte sau a unui stil încurajează mai mulți oameni să „se urce în vagon.”

Atunci când indivizii fac alegeri raționale pe baza informațiilor pe care le primesc de la alții, economiștii au propus că se pot forma rapid cascade de informații în care oamenii decid să-și ignore semnalele de informații personale și să urmeze comportamentul altora. Cascadele explică de ce comportamentul este fragil, deoarece oamenii înțeleg că comportamentul lor se bazează pe o cantitate foarte limitată de informații. Ca urmare, capriciile se formează cu ușurință, dar sunt și ușor dislocate.

Fenomenul este observat în diverse domenii, cum ar fi economie, științe politice, medicină și psihologie. În psihologia socială, această tendință a oamenilor de a-și alinia convingerile și comportamentele cu cele ale unui grup este cunoscută și sub denumirea de „mentalitate de turmă” sau „gândire de grup”.

Efectul invers modei (cunoscut și ca efect de snob în anumite contexte) este o părtinire cognitivă care îi determină pe oameni să evite să facă ceva, deoarece cred că alți oameni o fac.

Cauze și factori

Indivizii sunt foarte influențați de presiunea și normele exercitate de grupuri. Pe măsură ce o idee sau o credință crește în popularitate, oamenii sunt mai susceptibili să o adopte; când se pare că toată lumea face ceva, există o presiune incredibilă de a se conforma. Impresiile indivizilor despre opinia publică sau preferințele pot proveni din mai multe surse.

Unele motive individuale din spatele efectului bandwagon includ:

• Eficiență — ”Urcarea în vagon” servește ca o scurtătură mentală sau euristică, permițând luarea rapidă a deciziilor. Este nevoie de timp pentru ca un individ să evalueze un comportament sau un gând și să decidă asupra lui.
• Influență socială normativă (apartenență) — Oamenii au tendința de a se conforma cu ceilalți din dorința de a se potrivi cu mulțimea și de a obține aprobarea de la alții. Deoarece conformitatea asigură un anumit nivel de incluziune socială și acceptare, mulți oameni sunt de acord cu comportamentele și/sau ideile grupului lor pentru a evita să fie cei izolați. „Spirala tăcerii” exemplifica acest factor.
• Influența socială informațională — Oamenii tind să se conformeze cu ceilalți din dorința de a avea dreptate, sub presupunerea că alții pot ști ceva sau ar putea înțelege mai bine situația. Cu alte cuvinte, oamenii vor susține credințele populare, deoarece acestea sunt considerate corecte de către grupul social mai larg („majoritatea”). Mai mult, atunci când pare că majoritatea face un anumit lucru, a nu face acel lucru devine din ce în ce mai dificil. Atunci când indivizii fac alegeri raționale pe baza informațiilor pe care le primesc de la alții, economiștii au considerat că se pot forma rapid cascade de informații în care oamenii decid să-și ignore semnalele de informații personale și să urmeze comportamentul altora.
• Frica de a pierde — Oamenii care sunt nerăbdători să nu „rateze” lucrurile pe care alții le fac pot fi susceptibili la efectul de modei.
• A fi de „partea câștigătoare” — Dorința de a susține un „învingător” (sau de a evita susținerea unui „învins”) poate fi ceea ce îi face pe unii susceptibili la efectul bandwagon, cum ar fi în cazul votării unui candidat pentru că sunt în frunte.

O altă cauză poate proveni din percepțiile distorsionate ale opiniei în masă, cunoscute sub denumirea de „consens fals” sau „ignoranță pluralistă”. În politică, efectele bandwagon pot veni și ca rezultat al proceselor indirecte care sunt mediate de actori politici. Percepțiile despre sprijinul popular pot afecta alegerea activiștilor cu privire la ce partide sau candidați să susțină prin donații sau munca voluntară în campanii.

Răspândire

Efectul bandwagon funcționează printr-un mecanism de auto-întărire și se poate răspândi rapid și pe scară largă printr-o buclă de feedback pozitiv, prin care cu cât sunt mai mulți cei afectați de acesta, cu atât este mai probabil ca și alți oameni să fie afectați de acesta.

Un nou concept care este promovat inițial doar de un singur avocat sau de un grup minim de avocați poate crește rapid și deveni foarte popular, chiar și atunci când lipsesc suficiente dovezi de susținere. Ceea ce se întâmplă este că un nou concept câștigă un număr mic de urmăritori, care crește până când atinge o masă critică, până când, de exemplu, începe să fie acoperit de media mainstream, moment în care începe un efect de bandwagon la scară largă, care determină mai mulți oameni să susțină acest concept, în număr din ce în ce mai mare. Acest lucru poate fi văzut ca rezultat al cascadei de disponibilitate, un proces de auto-întărire prin care o anumită credință câștigă o importanță crescândă în discursul public.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)