Schimbările climatice au efecte devastatoare asupra bunăstării psihologice a popoarelor indigene, deoarece le afectează direct și indirect. Deoarece stilurile lor de viață sunt adesea strâns legate de pământ, schimbările climatice au un impact direct asupra sănătății lor fizice și stabilității financiare în moduri cuantificabile. Există, de asemenea, o corelație îngrijorătoare între problemele grave de sănătate mintală în rândul popoarelor indigene din întreaga lume și schimbările de mediu. Conexiunea și valoarea pe care culturile indigene o atribuie pământului înseamnă că deteriorarea sau separarea de acesta are un impact direct asupra sănătății mintale. Pentru mulți, țara lor este împletită cu aspecte psihologice, cum ar fi identitatea, comunitatea și ritualurile lor. Această interconectare informează o perspectivă holistică a sănătății, care necesită echilibru și conexiune spirituală cu mediul înconjurător, ambele amenințări ale schimbărilor climatice, iar actorii climatici occidentali nu le înțeleg pe deplin.
Răspunsurile guvernamentale inadecvate care neglijează cunoștințele indigene agravează și mai mult efectele psihologice negative legate de schimbările climatice. Acest lucru produce riscul de omogenizare culturală din cauza eforturilor globale de adaptare la schimbările climatice și a perturbării tradițiilor culturale din cauza relocării forțate. Țările cu statut socio-economic mai scăzut și grupurile minoritare din zonele socio-economice înalte sunt afectate în mod disproporționat de criza climatică. Acest lucru a creat refugiați de mediu din cauza înrăutățirii condițiilor de mediu și a evenimentelor climatice catastrofale.
Schimbări în practica culturală și comportamentul social au avut loc odată cu intensificarea crizei climatice. Cultura indigenă este un exemplu al acestei schimbări, deoarece corpul uman întruchipează mediul fizic înconjurător. Înțelegerea modului în care aceste schimbări culturale din criza climatică influențează sănătatea mintală este esențială în crearea și furnizarea de sprijin adecvat. Antropologii oferă un instrument esențial pentru înțelegerea implicațiilor crizei climatice asupra sănătății umane. „Corpul de mediu” extinde teoria Scheper-Hughes și Lock a celor „trei corpuri” – corpul fenomenologic, corpul politic și corpul social trăit simbolic. Acum este necesar să înțelegem sănătatea mintală, nu doar ca un produs al dezechilibrului biomedical, ci și ca rezultat al crizei climatice. Ideologia hegemonică care acordă prioritate expansiunii economice afectează drastic bunăstarea mentală și trebuie scoasă la lumină și contestată. Efectele se vor intensifica doar în timp, pe măsură ce dezastrele ecologice imprevizibile se vor agrava. Datorită impactului extins al schimbărilor climatice asupra sănătății mintale indigene, este crucial ca perspectivele indigene să fie luate în considerare cu atenție și din ce în ce mai încorporate în domeniul psihologiei climatice.
(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)
Lasă un răspuns