Donncha Kavanagh și Gianluca Miscione introduc conceptul de heterotopie [1] digitală ca o modalitate de a descrie și analiza relația specială și evolutivă dintre statul contemporan și banii digitali, inclusiv criptovalutele derulate prin blockchain. (Miscione and Kavanagh 2015)
Caracteristicile statului sunt afectate prin conexiunea cu monedele digitale. Sistemele sociale își creează propriile limite și se mențin în viață conform logicii lor interne, care nu derivă din mediul sistemului. Deci, sistemele sociale sunt închise din punct de vedere operațional și autonome – interacționează cu mediul lor și există o creștere generală a entropiei, dar sistemele individuale lucrează pentru a se menține și pentru a-și păstra ordinea internă. Sistemele autopoietice (precum statul, cu tendința de a menține ordinea interioară cu un grad remarcabil de independență față de lumea exterioară) pot contrasta cu cele alopoietice. Rezultă un stat cu un domeniu de influență finit, dar tulburat în ultimul timp de noile forme de bani digitali și infrastructurile corespunzătoare.
În general, lumea actuală este polarizată politic, cu foarte puține excepții. Noile sisteme monetare, precum criptovalutele, se încadrează în aceste excepții, existând tendința de decuplare a acestora de stat.
Satoshi Nakamoto, în proiectarea celei mai puternice criptovalute, a luat în considerare practic o lume imaginară populată de indivizi care nu au încredere între ei. În conformitate cu ideologia libertății, unul dintre obiectivele cheie a fost evitarea oricărei autorități. Soluția a fost Bitcoin, o variantă care deranjează toate infrastructurile formale actuale.
Foucault a folosit ideea heterotopiei pentru a identifica locurile în care normele și constrângerile hegemonice nu se aplică. El a folosit mai întâi termenul pentru a descrie spații cu multiple semnificații (Foucault and Miskowiec 1986) care reflectă alte spații, identificând diferite tipuri de heterotopii. Blockchain manifestă aceste atribute ale heterotopiei, la nivel digital. Blockchain este un element în creștere al „spațiului cibernetic” care a fost deja identificat ca o formă de heterotopie, (Young 1998) dar are și trăsături particulare.
În sistemul blockchain regăsim categoriile separate și opozabile ale heterotopiilor: centrul și periferia, interiorul și exteriorul, străin și local, etc. În acest spațiu, ”bibliotecile” și ”muzeele” ca tip heterotopic funcționează cu „timp de acumulare nelimitat”. (Foucault and Miskowiec 1986, 26) Deci, blockchain funcționează în conformitate cu o logică similară.
Spațiile heterotopice evită normele și structurile stabilite în favoarea proceselor alternative de ordine socială care nu limitează imaginația, alteritatea și diferența.
Tehnologii digitale pot fi interpretate și ca tehnologii notaționale, respectiv un rezultat al notării sintactice într-un câmp de referință, o versiune tehnologizată a ceea ce Nelson Goodman numea un „sistem notațional”. (Dupont 2017) Tehnologiile notaționale produc entități abstracte prin teste pozitive și fiabile, sau constitutive, teste ale sensului social acceptabil. În consecință, TB sunt eficiente în gestionarea activelor digitale, deoarece produc identități abstracte prin performanța notării. Tehnologiile digitale creează reprezentări prin abstractizarea proprietăților complexe ale obiectelor și apoi folosesc aceste identități nou formate pentru controlul și gestionarea entităților. Acest proces este apoi folosit pentru a controla și gestiona entitățile „reale”. Mai nou, aceste tehnologii pot controla și gestiona persoane și bunuri reale, bazându-se pe abilitatea lor de a abstractiza și de a gestiona identitățile.
Goodman consideră că: „Un sistem este notațional dacă și numai dacă toate obiectele care respectă inscripțiile aparțin aceleiași clase de conformitate și putem, teoretic, să determinăm că fiecare marcă aparține, și fiecare obiect respectă inscripțiile, a cel mult unui caracter particular”. (Goodman 1968, 156) Codurile, precum codul binar, codul mașinii și codul software, se consideră a fi un fel de scriere. Există o prăpastie ontologică între scrierea alfabetică (cod uman) și Javascript (cod pentru computere). Dar există o traducere simplă și fără probleme între Javascript și codul binar (aparent „limba” folosită de computere).
TB este un artefact al interacțiunii asincrone a unei rețele de mii de noduri independente, cu reguli simple și algoritmice, pentru a realiza o multitudine de procese financiare. (Antonopoulos 2014, 177)
Bibliografie
- Antonopoulos, Andreas M. 2014. Mastering Bitcoin: Unlocking Digital Cryptocurrencies. 1 edition. Sebastopol CA: O’Reilly Media.
- Dupont, Quinn. 2017. “Blockchain Identities: Notational Technologies for Control and Management of Abstracted Entities.” 2017. https://philarchive.org.
- Foucault, Michel, and Jay Miskowiec. 1986. “Of Other Spaces.” Diacritics 16 (1): 22–27. https://doi.org/10.2307/464648.
- Goodman, Nelson. 1968. Languages of Art. Bobbs-Merrill.
- Miscione, Gianluca, and Donncha Kavanagh. 2015. “Bitcoin and the Blockchain: A Coup D’État through Digital Heterotopia?” SSRN Scholarly Paper ID 2624922. Rochester, NY: Social Science Research Network. https://papers.ssrn.com/abstract=2624922.
- Young, Sherman. 1998. “’Of Cyber Spaces: The Internet & Heterotopias.” 1998. http://journal.media-culture.org.au/9811/hetero.php.
Nicolae Sfetcu
Email: nicolae@sfetcu.com
Acest articol este licențiat Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International. Pentru a vedea o copie a acestei licențe, vizitați http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/.
Sfetcu, Nicolae, „Filosofie blockchain”, SetThings (24 aprilie 2019), MultiMedia Publishing (ed.), URL = https://www.telework.ro/ro/filosofia-blockchain/
Lasă un răspuns