Spamming este acţiunea de a trimite în număr mare mesaje electronice nesolicitate (de obicei având caracter comercial). Deşi există mai multe metode, cea mai folosită este aceea bazată pe e-mail. Spam-ul în forma de mesaje text poate avea de asemenea ca ţintă telefoanele mobile.
Spam-ul implică trimiterea de mesaje nesolicitate identice sau aproape identice către mii, sau milioane de destinatari. Mesaj nesolicitat înseamnă că destinatarul nu a acordat permisiunea de a primi acel e-mail. Mesaj trimis en-gros (bulk) înseamnă că mesajul este parte a unei colecţii mai mare de mesaje, toate având aproximativ acelaşi conţinut. Adresele acestora sunt culese din grupuri de discuţii, din pagini de web, obţinute din bazele de date sau pur şi simplu ghicite, folosind numele şi domeniile cele mai comune. Pentru a fi spam, un mesaj trebuie să fie nesolicitat şi trimis en-gros. Mesajele nesolicitate sunt mesaje normale (cum ar fi realizarea unui prim contact privind vânzări, căutarea de locuri de muncă, etc.). La fel, msajele trimise en-gros (bulk) sunt mesaje normale (buletine electronice, liste de discuţii, etc.). Doar combinaţia dintre mesaje nesolicitate şi trimise engros este spam.
Din ce în ce mai multe state consideră acesta trimitere în sine o practica neacceptată. În România, Legea comerţului electronic, nr. 365/2002, prevede în alin. 1 al art. 6 că efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări.
Statisticile au arătat că cel mai agasant fenomen din punctul de vedere al persoanelor care folosesc Internetul este spam-ul, că unul din două mesaje de e-mail este nesolicitat şi că ămai mult de două treimi dintre oferte sunt ilegale.
Principalele produse la care se face reclamă în aceste mesaje sunt: site-uri pornografice, programe de calculator, produse medicamentoase, conturi de cărţi de credit. De asemenea, spam-ul mai promovează lucruri cum ar fi jocuri piramidale şi false propuneri de afaceri, cea mai celebră fiind „frauda nigeriană” („Stimate domn, am nevoie de bani de la dumneavoastră pentru a putea scoate 2 milioane de dolari care se află într-o bancă din Nigeria. În schimbul ajutorului acordat, veţi primi 40% din aceşti bani”).
Spam-ul este considerat ca fiind un comportament neacceptat atât de către furnizorii de servicii, care pierd bani prin procesarea reclamelor altora, cât şi de către utilizatori, care găsesc mesajele foarte iritante, de cele mai multe ori ofensatoare, în plus acesta provocând pierderi mari de timp destinat citirii lor. Cum spam-ul se trimite către adrese de e-mail nediscriminatoriu, este posibil ca reclame pentru site-uri de pornografice să apară pe calculatorul de la birou, sau şi mai rău, pe calculatorul unui copil.
Acţiunea de a trimite mesaje nesolicitate este o violare a politicilor de folosire a serviciilor celor mai mulţi dintre furnizorii de servicii Internet şi poate conduce la suspendarea accesului celor implicaţi. Spam-erii depun toate eforturile pentru a ascunde locul de unde a fost trimis mesajul. Fac acest lucru simulând adrese de e-mail, astfel încât mesajul să ăpară că a venit de la acestea din urmă. Deşi nu este posibil să se ascundă complet originea mesajului din moment ce adresa IP a server-ului originator este înregistrată de serverul destinatarului, prinderea făptuitorului este foarte dificilă. În mod frecvent folosesc nume, adrese şi numere de telefon false pentru a-şi crea căsuţe electronice de mesaje la diverşi furnizori Internet, în multe din cazuri aceste conturi fiind create cu numere de cărţi de credit falsificate sau furate. Acest lucru le permite să se mute rapid de la un cont la altul atunci când sunt descoperiţi şi drepturile de a trimite le sunt suspendate.
(Ghid MCTI)
Lasă un răspuns