Stud poker este oricare dintre variantele de poker în care fiecare jucător primește o combinație de cărți cu fața în jos și altele cu fața în sus împărțite în mai multe runde de pariere. Jocurile de tip „stud” sunt, de asemenea, de obicei jocuri non-poziționale, ceea ce înseamnă că jucătorul care pariază mai întâi în fiecare rundă se poate schimba de la rundă la rundă (de obicei este jucătorul a cărui carte cu fața în sus face cea mai bună mână pentru jocul jucat). Cărțile împărțite cu fața în jos la fiecare jucător individual sunt numite cărti în gaură (hole cards), ceea ce a dat naștere expresiei comune de limba engleză de as în gaură pentru orice avantaj ascuns.
Istorie
Variantele de poker stude folosind 4 cărți au fost populare începând cu războiul revoluționar american. Stud cu cinci cărți (five-card stud) a apărut pentru prima dată în timpul războiului civil american, când jocul a fost jucat mult în rândul soldaților de pe ambele părți și a devenit foarte popular. În ultimii ani, stud cu șapte cărți a devenit mai frecvent, atât în cazinouri, cât și în jocuri la domiciliu. Aceste două jocuri formează baza celor mai moderne variații de poker stud.
Jocul
Numărul de runde de pariere dintr-un joc influențează jocul în funcție de diferite structuri de pariuri. Jocurile cu patru sau mai puține runde de pariere, cum ar fi stud cu cinci cărți și stud Mississippi, se joacă bine cu orice structură și sunt deosebit de potrivite pentru fără limită și limită de pot. Jocurile cu mai multe runde de pariuri sunt mai potrivite pentru limită fixă sau limită în creștere. Este comună (și recomandată) pentru etapele ulterioare de pariere să aibă limite mai mari decât cele anterioare. De exemplu, un joc „$5/$10 Seven-card Stud” într-un cazinou din Nevada permite pariuri de 5$ pentru primele două runde și 10$ pariuri pentru următoarele runde. De asemenea, este comun ca runda finală să fie și mai mare: un joc „$5/$10/$20” ar permite numai pariuri de $20 în ultima rundă. O altă regulă obișnuită este să permită pariul mai mare în a doua rundă dacă există o „pereche deschisă” (respectiv, cărțile cele mai bune ale unui jucător sunt cel puțin o pereche). Unele cazinouri (de obicei în California) utilizează limita mai mică pentru primele trei runde mai degrabă decât pentru primele două.
Este o convenție comună în stud poker pentru a numi runda de pariuri după numărul de cărți pe care fiecare jucător le deține atunci când începe runda de pariuri. Deci, pariul care are loc atunci când fiecare jucător are trei cărți se numește „a treia carte” („third card”) sau „a treia stradă” („third street”), în timp ce pariul care are loc atunci când fiecare jucător are cinci cărți este „a cincea stradă” („fifth street”). Runda finală, indiferent de numărul de runde de pariere, se numește de obicei „râul” („river”) sau pur și simplu „final” („end”).
Lasă un răspuns