Graciela De Pierris face o comparație între metodologiile științifice ale lui Newton și Locke în Hume and Locke on Scientific Methodology: The Newtonian Legacy. Pe scurt:: Locke Newton Locke este un avocat al filozofiei mecanice Newton, distinge în mod explicit … Citeşte mai mult
Pentru Newton toate ființele trebuie să fie localizate spațial. Newton identifică patru astfel de ființe: Dumnezeu, minți, spirite, corpuri. Ființele pot fi materiale, imateriale și, probabil, ambele. Hilary Kochiras oferă dovezi considerabile din manuscrise ale lui Newton că Newton acceptă … Citeşte mai mult
În ciuda opiniei vremii că lumina are un caracter ondulatoriu, Isaac Newton considera că un fascicul de lumină era ca un tren de particule miniaturale sau „corpusculi” care navighează prin cer. În 1803, Thomas Young, medic și fizician englez, a … Citeşte mai mult
Una dintre țintele polemicii lui Newton este Descartes; într-adevăr, sentimentele anti-carteziene pătrund în opera lui Newton. În filosofia sa naturală, Descartes a adoptat ceea ce se numește adesea o „fizică ipotetică”, prin care modelele mecanice ipotetice sunt introduse a priori … Citeşte mai mult
Pe de o parte, teoria relativității, poate mai mult decât orice altă teorie științifică, sa dezvoltat pe fundalul unor motivații explicite filosofice. După cum se știe, atît relaționismul Leibnizean, cît și empirismul lui Mach, s-au dovedit a fi proeminente în … Citeşte mai mult
A doua jumătate a secolului al XVII-lea este populată de câțiva protagoniști ai Revoluției Științifice, printre care John Wallis, Thomas Hobbes, Robert Boyle, Christiaan Huygens, Robert Hooke, John Flamsteed, Isaac Newton și Gottfried Wilhelm Leibniz. Este bine cunoscut faptul că … Citeşte mai mult
Principia Practic, după cum afirmă și Henry, (Henry 2011a) Newton vrea pur și simplu să reafirme adevărul omniprezenței lui Dumnezeu, fără să-l implice direct în fizica sistemului mondial. Newton dorește pur și simplu să se distanțeze de un concept cartezian … Citeşte mai mult
Hylarie Kochiras, în Gravity and Newton’s substance counting problem, a abordat într-un mod inedit multe pasaje newtoniene cunoscute. Ea constată următoarele două probleme pentru Newton: i) „Problema cauzală a gravitației” se transformă într-o problemă insolubilă în ceea ce privește repartizarea … Citeşte mai mult
Acțiunea de la distanță a redevenit subiectul unei reflecții istorice și filosofice. Discuțiile se axează pe trei aspecte interrelaționate: interpretarea și contextul scrisorii lui Newton 1692/93 către Bentley, semnificația „principiilor active” față de pasivitatea materiei și opiniile lui Newton privind … Citeşte mai mult
Newton nu a analizat niciodată în mod extensiv ideile aristotelice despre natură. A întâlnit astfel de idei la Colegiul Trinity, dar nu le-a luat în serios. În schimb, s-a concentrat asupra lui Descartes. Newton a luat în serios ideile lui … Citeşte mai mult
Ernan McMullin a remarcat odată că, deși „forma experimentală” a Interogărilor „le îndepărtează de restul lucrărilor publicate de Newton,” acestea sunt „cea mai importantă sursă, probabil pentru cele mai generale categorii de materie și acțiune despre care au informat cercetările … Citeşte mai mult
Newton l-a văzut pe Dumnezeu ca pe un creator măiestru a cărui existență nu putea fi negată în fața măreției întregii creații. Cu toate acestea, a respins teza lui Leibniz că Dumnezeu ar face în mod necesar o lume perfectă … Citeşte mai mult
