Teoria și realismul conceptelor - Realismul smithian

Conceptele sunt elementele în sistemele de organizarea cunoașterii (KOS), dar această viziune nu este lipsită de detractori. Opinia conform căreia KOS se referă în primul rând la organizarea de concepte și că conceptele sunt unități de cunoaștere, a fost exprimată de, printre alții, [69-72]. Există, totuși, motive aici pentru a reconsidera aceste afirmații. După cum s-a indicat anterior, Barry Smith este probabil principalul detractor, dar și [73] a întrebat dacă KO se poate face fără concepte, și Herre [74], deși nu este de acord cu Smith, considerând conceptele importante, a văzut, de asemenea, universalele ca o categorie necesară în KOS. Întrebările care trebuie abordate aici sunt: Ar trebui să fie înlocuite conceptele cu „universale” ca unități în KOS? Ce sunt conceptele? Triunghiul semiotic. Sunt conceptele unități de cunoaștere? Un KOS trebuie să conțină universale și structuri simbolice în plus față de conceptele așa cum susține Herre [74] (p. 301)? Ce este realismul pragmatic?

Provocări din „Realismul smithian”

Smith și co-autori [75-77] discută ontologii și critică înțelegerea conceptualistă. [77] scrie (p. 7):

„Codul atribuit Franței, de exemplu, este ISO 3166-2:FR și codul este atribuit Franței însăși — țării care este altfel denumită Frankreich sau Ranska. Nu este atribuit conceptului de Franța (indiferent de ce asta ar putea fi)”.

Acest exemplu este oarecum atipic pentru concepte și puțin dificil, deoarece (1) Franța este un concept individual mai degrabă decât un concept general; (2) sensul conceptului „Franța” este determinat de convenții disponibile public: știm cum se stabilesc granițele și definiția unei anumite țări, de obicei după războaie (în timp ce conceptele științifice sunt de obicei dezvoltate prin cercetare). Cu toate acestea, chiar și în acest caz, se poate argumenta că codul ISO 3166-2:FR este atribuit unei părți a realității determinate de o concepție, așa cum vom vedea când vom introduce triunghiul semiotic. ([78] a considerat că termenul înrudit „Europa” reprezintă multe concepte.) Vom considera, de asemenea, conceptele ca fiind modificate dinamic pentru a face față problemelor legate de utilizarea lor. Un concept precum Franța a fost schimbat, de exemplu, prin definirea teritoriului său în termeni de granițe maritime și spațiu aerian, când pescuitul, interesele petroliere și avioanele au făcut acest lucru important. Lucrările și sistemele de clasificare din „Franța” pot varia în ceea ce privește ceea ce este inclus și ce este exclus sub acel termen sau simbol (nu trebuie să respecte conceptul legal. Sistemul danez de clasificare a bibliotecilor DK5, de exemplu, în clasa 46, Danemarca, include unele foste poziții daneze din subclasa 46.8 și, prin urmare, intră în conflict cu definiția legală a Danemarcei). Cu toate acestea, chiar și conceptele juridice „Danemarca” și „Franța” sunt interpretări sau conceptualizări care pot fi contestate în instanțe.

Ca alternativă pentru concepte, Smith, în multe scrieri, a susținut că „universalele” sau „tipurile” sunt unitățile din KOS. [79] a prezentat câteva definiții ale realismului, antirealismului, nominalismului și conceptualismului, dar apoi a declarat (pp. 140-141):

„Din 2002, am încercat să trecem dincolo de astfel de dispute prin dezvoltarea unei metodologii, pe care o numim „realism ontologic”, care va surprinde ceea ce credem a fi un nucleu de semnificație practică în aceste dezbateri, abordând întrebarea care este la care termenii folosiți în ontologii ar trebui văzuți ca referitori. Deoarece realismul ontologic este o metodologie și nu o doctrină, nu are nicio relație logică cu niciuna dintre doctrinele metafizice specificate mai sus”.

Această încercare capitulată de a baza metodologia realistă în argumente filosofice profunde arată ca o slăbiciune; este poate o retragere parțială față de afirmațiile realiste anterioare?

Tipurile și universalurile sunt explicate în acest fel (Ref. [79] (p. 141):

„Tipurile sau universalele — vom folosi întotdeauna acești termeni sinonim în cele ce urmează — trebuie înțelese ca omologii în realitate ai (unii dintre) termenii generali utilizați în formularea teoriilor științifice. Particularele sunt entități individuale concrete (entități care există în spațiu și timp și care există o singură dată); tipurile sau universalele trebuie înțelese ca repetabile. Aceasta înseamnă că, pentru fiecare tip dat, putem descoperi, în principiu, la nesfârșit multe detalii că sunt instanțele sale”).

Herre [74] a susținut că Smith și adepții greșesc, că KOS nu se poate lipsi de concepte. El a scris (p. 303) că poziția lui Smith (descrisă, printre alte locuri, [75,76]) este:

Universalele au o existență obiectivă independentă de observator; sunt invarianți ai realității.
Ontologiile proaste sunt acelea ale căror termeni generali nu au o relație cu universitățile corespunzătoare în realitate și, prin urmare, de asemenea, cu instanțele corespunzătoare.
Ontologiile bune sunt reprezentări ale realității. O ontologie bună trebuie să se bazeze pe universale în loc de concepte.

Herre (pp. 303-304) a constatat că problema în argumentul lui Smith este că, în raport cu condiția 3, nu este oferită nicio definiție pentru reprezentarea realității și că nu există reprezentare a realității fără concepte. Acest lucru nu este văzut ca o problemă pentru realism în general, doar pentru ceea ce el [74] (p. 303) a numit „realism smithian” în contrast cu propriul „realism integrativ”

Arp, Smith și Spear [77] (p. 7) au mai scris:

„Scopul ontologiei pentru realist nu este de a descrie conceptele din capul oamenilor. Mai degrabă, ontologia este un instrument al științei, iar ontologul, la fel ca omul de știință, este interesat de termeni sau etichete sau coduri – toate acestea fiind văzute ca entități lingvistice — numai în măsura în care reprezintă entități în realitate. Scopul ontologiei este de a descrie și reprezenta în mod adecvat acele structuri ale realității care corespund termenilor generali folosiți de oamenii de știință”.

Acest citat este important deoarece KOS ar trebui să se bazeze pe cunoștințele dezvoltate de oameni de știință și nu, așa cum presupun teoriile cognitive, pe studii psihologice asupra oamenilor, care pare în mod clar un fel de idealism și opus realismului. Totuși, trebuie să luăm în considerare concepte. Există două niveluri implicate în discutarea conceptului în KOS: (1) cercetătorii care efectuează cercetarea sunt influențați de paradigme diferite, care fac ca oamenii de știință să utilizeze termeni generali concepte, mai degrabă decât înregistrări pasive ale realității; (2) la nivelul KOS-construcții, oamenii de știință din domeniul informațiilor trebuie să ia în considerare literatura științifică. Din nou, aceasta nu poate fi la fel cum se fac înregistrări pasive ale realității, selecții și decizii. Toate acestea lipsesc în „realismul smithian”, dar sunt bine surprinse de [80] (pp. 32-33), care a făcut o descriere a problemelor din viața reală interpretând literatura științifică pentru construirea metadatelor:

„Curatorii TAIR care doresc să culeagă date despre o anumită genă (să spunem gena Unknown Flowering Object [OZN] din Arabidopsis thaliana) nu au putut compila date din fiecare publicație relevantă, deoarece ar consuma prea mult timp: chiar și doar o căutare de cuvinte cheie pe PubMed pentru „OZN Arabidopsis” are ca rezultat peste cincizeci de articole de jurnal, dintre care doar unul sau două sunt folosite ca referință pentru o adnotare. Prin urmare, curatorii au ales ceea ce au considerat că sunt cele mai actuale și mai precise publicații, care, în consecință, au devenit „ „publicații reprezentative” pentru acea entitate [… ] Aceste alegeri sunt imposibil de reglementat prin standarde fixe și obiective. Într-adevăr, bioinformaticienii încearcă să automatizeze procesul de extracție de ani de zile, cu puțin succes. Motivele pentru care procesul de extracție necesită curățarea manuală sunt motivele pentru care este greu să o desparți de judecata subiectivă: alegerile implicate sunt informate de expertiza curatorului și de capacitatea ei de face puntea pentru contextul original de producere a datelor și cea de diseminare a datelor”.

Există argumente importante despre găsirea mandatului KOS în literatura de specialitate, mai degrabă decât în capul oamenilor. Totuși, insistența sa asupra „universalelor” și a unei abordări naive a reprezentării realității este problematică; nu ne putem lipsi de concepte.

Note

69. Dahlberg, I. Brief Communication: Concepts and Terms—ISKO’s Major Challenge. Knowl. Organ. 2009, 36,169-177.
70. Hjorland, B. Fundamentals of Knowledge Organization. Knowl. Organ. 2003, 30, 87-111.
71. Sowa, J.F. Conceptual Structures: Information Processing in Mind and Machine; Addison-Wesley: Reading, MA, USA, 1984.
72. Patel, A.; Jain, S.; Shandilya, S.K. Data of Semantic Web as Unit of Knowledge. J. Web Eng. 2019,17, 647-674.
73. Machado, L.; Simoes, G.; Gnoli, C.; Souza, R. Can an Ontologically-Oriented KO Do Without Concepts? Knowl. Organ. Interf. 2020,17, 502-506.
74. Herre, H. General Formal Ontology (GFO): A Foundational Ontology for Conceptual Modelling. In Theory and Applications of Ontology: Computer Applications; Roberto, P., Michael, H., Achilles, K., Eds.; Springer: Dordrecht, The Netherlands, 2010; pp. 297-345.
75. Smith, B. Beyond Concepts: Ontology as Reality Representation. In Proceedings of the FOIS 2004. International Conference on Formal Ontology and Information Systems, Turin, Italy, 4-6 November 2004; Achille, C.V., Laure, V., Eds.; IOS Press: Amsterdam, The Netherlands, 2004.
76. Smith, B.; Ceusters, W. Ontology as the Core Discipline of Biomedical Informatics. In Compu-ting, Philosophy, and Cognitive Science: The Nexus and the Liminal; Susan, A.J.S., Gordana, D.C., Eds.; Cambridge Scholars Press: Newcastle, UK, 2007; pp. 104-122.
77. Arp, R.; Smith, B.; Spear, A.D. Building Ontologies with Basic Formal Ontology; The MIT Press: Cambridge, MA, USA, 2015.
78. Leclercq, H. Europe: Term for Many Concepts. Int. Classif. 1978, 5,156-162.
79. Smith, B.; Ceusters, W. Ontological realism: A methodology for coordinated evolution of scientific ontologies. Appl. Ontol. 2010, 5,139-188.
80. Leonelli, S. Data-Centric Biology: A Philosophical Study; University of Chicago Press: Chicago, IL, USA, 2016.

Sursa: Hjørland, B. Information Retrieval and Knowledge Organization: A Perspective from the Philosophy of Science. Information 2021, 12, 135. https://doi.org/10.3390/info12030135, sub licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu