Teoria strategică
Demonstrăm că o diagramă strategică este o teorie.
O diagramă strategică este o hartă de legături cauzale (teorie) cu ipoteze (legături) care formează o teorie (set de ipoteze). De exemplu, în figura de mai jos, spunem că mai mulți clienți (X) conduc la o rentabilitate mai mare (Y). Să presupunem că costurile (C) rămân constante, indiferent de numărul de articole produse sau cumpărate (A). Mai mult, presupuneți că fiecare client achiziționează același număr de articole pe o anumită perioadă de timp (B). Cu cât sunt mai mulți clienți (X), cu atât mai multe articole achiziționate și venituri mai mari (R), care vor genera profituri atunci când veniturile depășesc costurile (Y).
Pe scurt, ideea este aceasta (simplistă în mod intenționat):
X → R
DACĂ (R > C) → Y
Să presupunem că A și B.
→ înseamnă cauze
Tabloul de bord al tranziției arată că harta strategiei este, cu adevărat, de asemenea o teorie. Acest lucru se datorează faptului că orice element de pe o hartă strategică poate fi transformat într-o ipoteză. Demonstrarea acestui lucru va dovedi că harta strategiei este o teorie și va fi o activitate importantă a capitolului.
Deducerea ipotezelor testabile
De ce este important acest lucru? Deoarece diagramele de strategie constituie o parte importantă a cadrului BI. Rapoartele permit factorului de decizie să înțeleagă lumea monitorizând performanța. Mai precis, acestea permit factorului de decizie să întrebe:
- Ce s-a întâmplat ?: Y1 versus Y2
- Ce se poate întâmpla ?: Xf –> Yf
Rapoartele permit factorului de decizie să monitorizeze performanța prin adresarea și răspunsul la aceste întrebări. Cu toate acestea, capacitatea de a pune și a răspunde eficient la aceste întrebări se bazează pe testarea legăturilor din harta cauzală. De exemplu, factorul de decizie poate dori să știe:
Utilizarea modelului pentru monitorizarea performanței necesită cunoașterea:
- Ce s-a întâmplat ?: Y1 (performanță reală) versus Y2 (predicție sau așteptare)
Cu toate acestea, acest lucru presupune că X –> Y1. Ce se întâmplă dacă Y1 (măsura reală) a fost mai mică decât Y2 (ceea ce ne așteptam)? Am presupune că X a fost o problemă și am lua măsuri corective. Ce se întâmplă dacă X –> Y1 nu a fost doar netestat, ci chiar fals? Am fi incorect și modificările aduse lui X nu ar avea neapărat vreun impact asupra lui Y1.
În mod similar, utilizarea modelului pentru predicție necesită întrebarea:
- Ce se poate întâmpla ?: Xf –> Yf
Ce se întâmplă dacă am încerca să prezicem Yf, dar în realitate Xf –> Yf nu a fost doar netestat, ci chiar fals? Când am încercat să prezicem Yf ne-am putea înșela.
Un pas important în construirea unui sistem BI este să vă asigurați că strategia este corectă. Pentru a face acest lucru este necesar să se deducă ipoteze pentru a testa teoria. În timp ce am putea testa X –> Y1 direct, este mai bine să testăm cât mai mult din teorie. Nu orice ipoteză poate și trebuie testată.
Deducerea ipotezelor pentru testare necesită luarea de legături cauzale. Să presupunem că harta strategiei arată X –> Y –> Z. Am putea folosi legătura directă (X –> Y) sau indirectă (X –> Z) pentru a formula o ipoteză. Testarea conceptelor care sunt mai apropiate pe hărți este mai fructuoasă, dar poate fi impracticabilă, pe baza restricțiilor de timp sau de resurse.
Traducere din Wikibooks
Lasă un răspuns