Arhitectura cadrelor în Business Intelligence

Un cadru transformă datele în informații utile pentru factorii de decizie. Prin urmare, este important să se definească mai întâi termenii legați de date și informații.

Ierarhia sensului: de la date la evenimente

Datele au o ierarhie a sensului subiectiv. Prin tehnici de extragere, transformare, încărcare, cubare și analiză:

• Datele devin informații
• Devin cunoaștere
• Devin inteligență
• Devin evenimente

Date

Datele sunt obiective. De exemplu, datele despre o mașină pot fi culoarea, costul, dimensiunea motorului etc.

Informație

Informația este subiectivă, deoarece depinde de semnificația pe care subiectul o acordă datelor. Semnificația este dobândită prin adăugarea de structură și / sau context la date. Contextul poate fi adăugat în mod explicit (metadate) sau tacit de către subiect.

Cunoaștere

Cunoștințele sunt informații care se potrivesc unui cadru de referință. Un cadru de referință este un model pe care subiectul îl folosește pentru a înțelege realitatea. Cunoașterea este subiectivă în măsura în care cadrul de referință este unic pentru subiect.

Inteligența

Inteligența este o cunoaștere acționabilă. Inteligența este subiectivă, deoarece diferiți subiecți vor avea motive diferite care îi determină să acționeze chiar și atunci când împărtășesc multe cadre de referință. Aceștia împart aceleași cadre „know-how și know-what”, dar nu același cadru „know-how”. De aici și necesitatea conducerii pentru a determina un răspuns unificat în timp util. Inteligența creează excitare cognitivă. Cu toate acestea, inteligența nu trebuie să declanșeze un răspuns.

Eveniment

Evenimentul este inteligență care cere o decizie de la subiect. Ce este un eveniment este subiectiv, deoarece diferiți subiecți vor deține motivații diferite care îi determină să acționeze chiar și atunci când împărtășesc aceeași inteligență. Aceștia împărtășesc aceleași cadre „know-how, know-what și know-why”, dar nu același nivel de angajament.

De aici și nevoia pentru conducere de a determina un răspuns în timp util, angajat și unificat. Evenimentele pot crea excitare emoțională pe lângă excitare cognitivă. Când se întâmplă acest lucru, spunem că evenimentul este provocator. Excitația emoțională poate, uneori, să anuleze excitația cognitivă. „Nu faceți nimic” este adesea o opțiune din meniul alegerilor de decizie. Chiar dacă evenimentul este foarte provocator, subiectul poate decide să nu facă nimic. Evenimentele se adaugă dincolo de pragul însumării latente pentru a declanșa Acțiunea. Pragul însumării latente poate fi vizualizat ca o bară care se umple – ca atunci când aștepți ceva pe un computer; cu excepția faptului că aici veți vedea opriri, inversări și ezitări, înainte ca bara să se umple. Acțiunea dă rezultate, care sunt informații cu privire la consecințele aparente ale acțiunii.

Arhitectura informațională identifică modul în care datele se mută la evenimente și acțiuni. Arhitectura informațională identifică un proces de adăugare a structurii la date, astfel încât să se deplaseze prin ierarhia sensului.

ETLCZ

Arhitectura informațională este modelul activităților pe care le suferă datele pe măsură ce trec prin cadrul BI (de exemplu, prin ierarhia sensului). O arhitectură informațională poate fi descrisă folosind literele: E, T, L, C, Z:

• E = Extracting (Extragerea)
• T = Transforming (Transformare)
• L = Loading (Încărcare)
• C = Cubing (Cubare) (prescurtare pentru „feliere și tăiere”)
• Z = Analyzing (Analizare) Extragerea trebuie să includă IQA

Arhitectura informațională respectă câteva reguli:

• E începe arhitectura informațională (1)
• T este opțional, dar poate apărea de multe ori (0 …)
• L nu este opțional și poate apărea de multe ori (1 …)
• C este opțional și poate apărea cel mult o dată precedând Z (01)
• Z încheie arhitectura informațională (1)

Câteva exemple de arhitectură informațională: ETLZ, ETLTLCZ și ELTCZ

ELZ, cea mai simplă arhitectură informațională, este de tip 0 E(n-ori TL)C*Z este tip T-întâi E(n-ori LT)C*Z este tip L-întâi

Cadrul general Business Intelligence

• Schemele conceptuale descriu cadrele ca abstracții
• Schemele logice adaugă relații logice între constructe într-o schemă conceptuală în niveluri crescute de detaliu
• Schemele fizice sunt instanțe reale ale schemelor logice și includ specificații de proiectare în niveluri crescute de detalii

Include texte traduse din Wikibooks