Echivocarea ca eroare logică

Luați în considerare următorul argument:

Copiii sunt o durere de cap. Aspirina va face ca durerile de cap să dispară. Prin urmare, aspirina îi va face pe copii să dispară.

Acesta este un argument prostesc, dar ilustrează eroarea echivocării. Problema este că expresia „durere de cap” este folosit echivoc – adică în două sensuri diferite. În prima premisă, „durerea de cap” este utilizată la figurat, în timp ce în a doua premisă „durerea de cap” este utilizată literal. Argumentul are succes doar dacă semnificația „durerii de cap” este aceeași în ambele premise. Dar nu este, și aceasta este ceea ce face din acest argument o instanță a erorii echivocării.

Iată un alt exemplu:

Învățarea logicii vă ajută să învățați cum să argumentați. Dar există deja prea multă ostilitate în lume astăzi și cu cât sunt mai puține certuri, cu atât mai bine. Prin urmare, nu ar trebui să învățați logica.

În acest exemplu, cuvintele „argument” și „ceartă” sunt folosite echivoc. Sper că dvs. recunoașteți diferența.

Eroarea echivocării nu este întotdeauna atât de ușor de observat. Iată un exemplu mai complicat:

Existența legilor depinde de existența unor ființe inteligente, precum oamenii, care creează legile. Cu toate acestea, unele legi existau înainte de a exista oameni (de exemplu, legile fizicii). Prin urmare, trebuie să existe o ființă neumană, inteligentă, care a creat aceste legi ale naturii.

Termenul „lege” este folosit echivoc aici. În prima premisă este utilizată pentru a se referi la legile societale, cum ar fi legea penală; în a doua premisă este folosit pentru a se referi la legile naturii. Deși folosim termenul „lege” pentru ambele cazuri, acestea sunt foarte diferite. Legile societale, precum legea penală a unei societăți, sunt aplicate de oameni și există pedepse pentru încălcarea legilor. Legile naturale, cum ar fi legile fizicii, nu pot fi încălcate și, prin urmare, nu există pedepse pentru încălcarea lor. (Are sens să certăm electronul pentru că nu a făcut ceea ce legea spune că va face?)

Ca și în cazul oricărei erori informale, echivocarea poate fi identificată numai prin înțelegerea semnificațiilor cuvintelor implicate. De fapt, definiția erorii echivocării se referă chiar la acest fapt: același cuvânt este folosit în două sensuri diferite (adică, cu două semnificații diferite). Deci, spre deosebire de erorile formale, identificarea erorii echivocării necesită să ne bazăm pe înțelegerea noastră a sensului cuvintelor și a înțelegerii noastre despre lume, în general.

Sursa: Matthew J. Van Cleave, Introduction to Logic and Critical Thinking, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu