Oamenii sunt predispuși să vadă cauze chiar și atunci când nu există o astfel de cauză. De exemplu, dacă tocmai am săvârșit ceva greșit și apoi imediat după aceea a fulgerat, pot crede că acțiunea mea greșită a provocat fulgerul (de exemplu, pentru că zeii erau supărați pe mine). Termenul „ulei de șarpe” se referă la un produs care promite anumite beneficii (de exemplu, pentru sănătate), dar este de fapt fraudulos și nu are niciun fel de beneficii. De exemplu, luați în considerare un produs care ar trebui să vă ajute să vă recuperați după o răceală obișnuită. Luați medicamentul și apoi în câteva zile vă simțiți mult mai bine! A dispărut răceala! Trebuie să fi fost medicamentul. Sau poate doar ați regresat la medie. Regresia la medie descrie tendința lucrurilor de a reveni la normal sau de a reveni la ceva apropiat de media statistică relevantă. În cazul unei răceli, atunci când sunteți răcit, vă aflați în afara mediei din punct de vedere al sănătății. Dar veți reveni în mod natural la starea de sănătate, cu sau fără „medicament”. Dacă cineva ar încerca să vă convingă să cumpărați un astfel de medicament, nu ar trebui să o faceți. Deoarece faptul că v-ați simțit mult mai bine după răceală are mai mult de-a face cu faptul că ați regresat în mod natural la medie (ați revenit la normal) decât cu medicamentul special.
Alt exemplu. Să presupunem că locuiți în Lansing și a trecut de 40 de grade timp de două săptămâni la rând. Cineva spune că dacă îi plătești tribut și îi faci un dans special lui Baal, temperatura va scădea. Să presupunem că faceți acest lucru și că temperatura scade. A fost Baal sau doar o regresie la medie? Probabil regresia la medie, cu excepția cazului în care avem un motiv special pentru a crede că este Baal. Ideea este că situațiile extreme tind să regreseze către situații mai puțin extreme, mai medii. Deoarece este foarte rar ca să fie vreodată peste 40 de grade în Lansing, este de așteptat faptul că temperatura scade, indiferent de rugăciunile care se adresează lui Baal.
Să presupunem că un jucător de golf profesionist a jucat într-o serie puternică. A câștigat fiecare turneu în care a jucat cu zece lovituri – și-a învins adversarii de parcă aceștia ar fi fost niște amatori. A jucat mult mai bine decât ei. Apoi se întâmplă ceva. Jucătorul de golf începe dintr-o dată să joace la fel ca media. Ce explică această cădere a lui? Comentatorii sportivi speculează: ar putea fi faptul că și-a schimbat cadetul, sau că acum este mai cald decât era când era pe val, sau poate că faima i s-a suit la cap odată ce a început să câștige toate acele turnee? Șanse sunt ca niciuna dintre acestea să nu fie explicația corectă, deoarece nu este necesară o astfel de explicație. Cel mai probabil, doar a regresat la medie și acum joacă la fel ca toți ceilalți – încă un profesionist, doar că nu ca un jucător de golf dintr-o altă lume. Chiar și cei care sunt foarte buni pot avea noroc (sau ghinion), și atunci când se întâmplă ar trebui să ne așteptăm ca în cele din urmă acea situație să se sfârșească la un moment dat și ei să regreseze la medie.
După cum ilustrează aceste exemple, se comite eroarea de regresie la medie atunci când se încearcă să se dea o explicație cauzală unui fenomen care este doar de natură statistică sau probabilistică. Cel mai bun mod de a exclude că ceva nu trebuie explicat ca regresie la medie este prin efectuarea unui studiu în care se compară două grupuri. De exemplu, să presupunem că am putea să-l facem pe vânzătorul nostru de ulei de șarpe să fie de acord cu un studiu în care un grup de oameni care au fost răciți și au luat medicamentul (grup experimental) și un alt grup de oameni nu au luat medicamentul sau au luat un placebo (grupul de control ). În această situație, dacă am descoperit că grupul experimental s-a îmbunătățit și grupul de control nu, sau dacă grupul experimental s-a îmbunătățit mai repede decât grupul de control, atunci poate că ar trebui să spunem că poate există ceva în acest medicament cu ulei de șarpe. Dar fără dovada unui control pentru comparație, chiar dacă o mulțime de oameni ar lua medicamentul cu ulei de șarpe și s-ar simți mai bine, nu ar dovedi nimic despre eficacitatea medicamentului.
Sursa: Matthew J. Van Cleave, Introduction to Logic and Critical Thinking, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu
© 2021 MultiMedia Publishing, Logica și gândirea critică în dezvoltarea personală, Volumul 1
Lasă un răspuns