Erori de logică

Erorile de logică sunt greșeli de raționament, spre deosebire de erorile de natură faptică. Dacă am numărat douăzeci de oameni în cameră când de fapt erau douăzeci și unu, atunci am făcut o eroare de fapt. Pe de altă parte, dacă cred că există pătrate rotunde, cred ceva care este contradictoriu. O credință în „pătrate rotunde” este o greșeală de raționament și conține o eroare deoarece, dacă raționamentul meu ar fi bun, nu aș crede ceva care este logic inconsecvent cu realitatea.

În unele discuții, o eroare de logică este considerată un tip nedorit de argument sau inferență. În opinia noastră, această definiție a erorii de logică este destul de restrânsă, deoarece am putea dori să considerăm că anumite greșeli de raționament sunt greșite, erori de logică chiar dacă nu sunt prezentate ca argumente. De exemplu, a face o afirmație contradictorie pare a fi un caz de eroare de logică, dar o singură afirmație nu este un argument. În mod similar, formularea unei întrebări cu o presupoziție inadecvată ar putea fi, de asemenea, considerată o eroare de logică, dar o întrebare nu este, de asemenea, un argument. În ambele situații însă, persoana face o greșeală de raționament, deoarece face ceva care contravine unuia sau mai multor principii ale raționamentului corect. Acesta este motivul pentru care am dori să definim erorile de logică într-un mod mai larg ca încălcări ale principiilor gândirii critice, indiferent dacă greșelile iau sau nu forma unui argument.

Studiul erorilor de logică este o aplicare a principiilor gândirii critice. Familiarizarea cu erorile de logică tipice ne poate ajuta să le evităm și să explicăm greșelile altora.

Există diferite moduri de a clasifica erorile de logică. În linii mari, am putea împărți erorile de logică în patru tipuri:

Erori de logică ale inconsecvenței: cazuri în care a fost propus sau acceptat ceva inconsecvent sau care se contrazice singur.
Erori de logică ale relevanței: cazuri în care sunt invocate motive irelevante, sau motive relevante sunt ignorate.
Erori de logică ale insuficienței: cazuri în care dovezile care susțin o concluzie sunt insuficiente sau slabe.
Erori de logică ale prezumției inadecvate: cazuri în care avem o presupunere sau o întrebare care presupune ceva ce nu este rezonabil de acceptat în contextul conversațional relevant.