Iarna inteligenței artificiale

În istoria inteligenței artificiale (IA), o iarnă a inteligenței artificiale este o perioadă de finanțare redusă și de interes scăzut pentru cercetarea inteligenței artificiale.[1] Domeniul inteligenței artificiale a cunoscut mai multe cicluri de explozii de interes, urmate de dezamăgiri și critici, de reduceri de finanțare, urmate apoi iar de reînnoirea interesului după ani sau chiar decenii mai târziu.

Termenul a apărut pentru prima dată în 1984 ca subiect al unei dezbateri publice la reuniunea anuală a AAAI (numită atunci „Asociația Americană de Inteligență Artificială”).[2] Roger Schank și Marvin Minsky – doi cercetători de frunte în domeniul inteligenței artificiale care au experimentat „iarna” anilor 1970 – au avertizat comunitatea de afaceri că entuziasmul pentru IA a scăpat de sub control în anii 1980 și că va urma cu siguranță dezamăgirea. Ei au descris o reacție în lanț, similară cu o „iarnă nucleară”, care ar începe cu pesimism în comunitatea IA, urmată de pesimism în presă, de o reducere severă a finanțării, și de sfârșitul cercetărilor serioase.[2] Trei ani mai târziu, industria IA de miliarde de dolari a început să se prăbușească.

Au fost două ierni majore pentru IA: aproximativ 1974–1980 și 1987–2000[3], și câteva episoade mai mici, inclusiv următoarele:

• 1966: eșecul traducerii automate
• 1969: critica perceptronilor (rețele neuronale artificiale timpurii, cu un singur strat)
• 1971–75: frustrarea DARPA față de programul de cercetare pentru înțelegerea vorbirii de la Universitatea Carnegie Mellon
• 1973: scădere mare a cercetării IA în Regatul Unit ca răspuns la Raportul Lighthill
• 1973–74: reducerile DARPA în ceea ce privește cercetarea IA academică în general
• 1987: colapsul pieței de mașini LISP
• 1988: anularea noilor cheltuieli pentru IA de către Strategic Computing Initiative
• Anii 1990: multe sisteme experte au fost abandonate
• Anii 1990: sfârșitul generației a cincea și a obiectivelor originale ale proiectului informatic

Referințe

1. Christian, Brian (2020). The Alignment Problem: Machine learning and human values. W. W. Norton & Company. ISBN 978-0-393-86833-3. OCLC 1233266753.
2. UNESCO Science Report: the Race Against Time for Smarter Development. Paris: UNESCO. 2021.ISBN 978-92-3-100450-6.  Arhivat din original pe 18 June 2022.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)