Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Politica » Libertatea de acțiune în contextul ideologiilor politice

Libertatea de acțiune în contextul ideologiilor politice

Liberty Leading the People, Delacroix

Liberalism

Conform Encyclopædia Britannica, liberalii consideră libertatea de acțiune ca valoare politică principală. Abordarea lor în punerea în aplicare a libertății presupune opunerea oricăror constrângeri guvernamentale, în afară de cea necesară pentru a împiedica persoanele să se restrângă reciproc.

Libertatea republicană

Potrivit teoreticienilor republicani ai libertății, precum istoricul Quentin Skinner sau filosoful Philip Pettit, libertatea cuiva nu trebuie privită ca absența interferenței în acțiunile cuiva, ci ca non-dominare. Conform acestei păreri, care își re originea în legea romană, a fi un liber homo, un om liber, înseamnă a nu fi supus voinței arbitrare a altuia, adică dominată de un altul. De asemenea, aceștia citează pe Machiavelli care a afirmat că trebuie să fii membru al unei asociații civile auto-guvernată liberă, o republică, pentru a te bucura de libertatea individuală.

Predominanța acestei păreri a libertății în rândul parlamentarilor în timpul războiului civil englez a dus la crearea conceptului liberal al libertății ca neinterferență, în Leviathan al lui Thomas Hobbes.

Socialism

Socialiștii consideră libertatea ca pe o situație concretă spre deosebire de un ideal pur abstract. Libertatea este o stare de a fi în care indivizii au agenți pentru a-și urmări interesele creatoare, nelimitate de relațiile sociale coercitive, în special cele în care sunt obligați să se angajeze ca o condiție necesară pentru supraviețuire într-un anumit sistem social. Libertatea necesită astfel atât condițiile economice materiale care fac posibilă libertatea, cât și relațiile sociale și instituțiile propice libertății.

Concepția socialistă despre libertate este strâns legată de viziunea socialistă asupra creativității și individualității. Influențați de conceptul lui Karl Marx despre munca înstrăinată, socialiștii înțeleg libertatea ca fiind abilitatea unui individ de a se angaja în muncă creatoare în absența înstrăinării, unde „munca înstrăinată” se referă la munca pe care oamenii sunt obligați să o efectueze, și munca nealienată se referă la indivizii care urmăresc propriile interese creative.

Marxism

Pentru Karl Marx, libertatea semnificativă este realizabilă doar într-o societate comunistă, caracterizată prin superabundanță și acces liber. Un astfel de aranjament social ar elimina nevoia de muncă înstrăinată și ar permite indivizilor să își urmărească propriile interese creative, lăsându-le să se dezvolte și să-și maximizeze potențialele depline. Acest lucru se găsește alături de accentul lui Marx pe capacitatea socialismului și a comunismului, reducând progresiv durata medie a zilei de muncă pentru a extinde „tărâmul libertății” sau timpul liber discreționar pentru fiecare persoană. Prin urmare, noțiunea lui Marx a societății comuniste și a libertății umane este radicalmente individualistă.

Anarhism

În timp ce mulți anarhiști văd libertatea ușor diferit, toți se opun autorității, inclusiv autorității statului, capitalismului și naționalismului. Pentru anarhistul revoluționar rus Mikhail Bakunin, libertatea nu a însemnat un ideal abstract, ci o realitate concretă bazată pe libertatea egală a celorlalți. În sens pozitiv, libertatea constă în „dezvoltarea maximă a tuturor facultăților și puterilor fiecărei ființe umane, prin educație, pregătire științifică și prosperitate materială”. O astfel de concepție a libertății este „eminamente socială, pentru că nu poate fi realizată decât în ​​societate”, nu izolat. În sens negativ, libertatea este „revolta individului împotriva oricărei autorități, divine, colective și individuale”.

Premise culturale

Unii autori au sugerat că o cultură virtuoasă trebuie să existe ca o condiție prealabilă a libertății. Benjamin Franklin a declarat că „doar un popor virtuos este capabil de libertate. Pe măsură ce națiunile devin corupte și vicioase, au mai multă nevoie de stăpâni”. De asemenea, Madison a declarat: „A presupune că orice formă de guvernare va asigura libertatea sau fericirea fără vreo virtute în oameni, este o idee chimerică”. John Adams a recunoscut: „Constituția noastră a fost făcută doar pentru un popor moral și religios. Este complet inadecvată oricărui alt tip de guvern”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *