relativitatea generală

Mecanica cuantică (MC) și relativitatea generală (RG) au modificat profund înțelegerea noastră a lumii fizice. Cu toate acestea, ne-au lăsat o imagine generală a lumii fizice neclară, incompletă și fragmentată. Combinarea a ceea ce am învățat despre lumea noastră din … Citeşte mai mult

  Gustavo E. Romero susține că nu există singularități fizice în spațiu-timp. Modelele singulare cu spațiutimp nu aparțin ontologiei lumii, din simplul motiv: ele sunt concepte, soluții defective ale ecuațiilor câmpului lui Einstein. ”Einstein a fost mereu de părere că … Citeşte mai mult

Dovezi astronomice (Jetul relativist. Mediul din jurul lui AGN unde plasmă relativistă este colimată în jeturi care scapă de-a lungul polului găurii negre supermasive. ) Jeturile relativiste pot furniza dovezi pentru realitatea tragerii cadrului. Forțele gravitomagnetice produse de efectul Lense-Thirring … Citeşte mai mult

Newton (1686) Teoria lui Newton și îmbogățirea lui Lagrange cu privire la calcul (prin aplicarea principiului variațional) nu iau în considerare în totalitate, desigur, efectele relativiste și poate fi respinsă ca o teorie viabilă a gravitației. Chiar și așa, teoria … Citeşte mai mult

În formularea canonică a relativității generale (RG), noțiunile de bază, cum ar fi „metrica” ​​și „curbura”, par să sugereze puternic o viziune reducționistă asupra gravitației. De fapt, interpretarea RG ca o reducere a gravitației la curbură spațială este adesea atribuită … Citeşte mai mult

Gustavo E. Romero susține că relativitatea generală este o teorie despre câmpurile gravitaționale, nu despre spațiu-timp. Aceasta din urmă este o categorie ontologică mai bazică, care rezultă din relațiile fizice dintre toate entitățile existente. De asemenea, el susțin că nu … Citeşte mai mult

În anii care au urmat după lucrarea importantă a lui Einstein privind relativitatea specială, publicată în septembrie 1905, acesta a încercat să extindă principiul relativității la sistemele de referință accelerate. Cheia extinderii stă în coincidența empirică inexplicabilă a egalității de … Citeşte mai mult

Einstein s-a angajat cu adevărat într-un empirism orientat spre scop în practică în dezvoltarea teoriilor specială și generală ale relativității? Există aici o adevărată metodă de descoperire, dat fiind faptul că Einstein a eșuat în peste treizeci de ani în … Citeşte mai mult

La prima vedere, pare destul de clar că relativitatea generală (RG) oferă motive serioase pentru conceperea spațiului-timp în ceea ce privește realismul structural ontic (RSO). Conform RSO, spațiu-timpul este o structură fizică în sensul unei rețele de relații fizice între … Citeşte mai mult

Metrica (sau structura metrică) a spațiului-timp relativist în relativitatea generală (RG) este reductibilă la comportamentul entităților materiale cum ar fi ceasurile, razele luminoase, particulele geodezice etc., care sunt cuprinse în spațiu-timp. Adică, măsurarea unui spațiu-timp RG este întotdeauna relativă la … Citeşte mai mult

Scopul orientat spre empirism este explicit în descoperirea lui Einstein a relativității generale. Existau doua teorii fundamentale contradictorii: teoria gravității lui Newton (T1) și relativitatea specială (T2)), în timp ce teoria lui Newton presupune că influențele gravitaționale se deplasează instantaneu, … Citeşte mai mult

Masa Komar în spațiutimpuri staționare O definiție non-tehnică a spațiutimpului staționar este un spațiutimp în care nici unul dintre coeficienții metrici g μ n nu este funcție de timp. Metrica Schwarzschild a unei găuri negre și metrica Kerr a unei … Citeşte mai mult