(Completarea formularelor de taxe în SUA, 1920)
În anul 1955 Simon Kuznets a dezvoltat o teorie conform căreia în fazele avansate ale capitalismului toate inegalitățile de venituri vor scade automat, stabilindu-se un echilibru la un nivel acceptabil: ”Creșterea economică este ca un val care va ridica toate bărcile.” Teoria aceasta este dezvoltată ulterior de Robert Solow.
Teoria lui Kuznets s-a bazat, pentru prima dată în lume, pe statistici de distribuție a datelor pe o lungă perioadă de timp, și a avut o influență considerabilă asupra analiștilor economici în a doua jumătate a secolului trecut. Pe baza acestor statistici, Kuznets a reușit să estimeze venitul național al SUA pe următorii ani. În secolele trecute au mai existat încercări izolate de estimare a veniturilor naționale ale Marii Britanii și Franței dar, neexistând date statistice și informații corespunzătoare, aceste predicții au putut fi dezvoltate începând abia din perioada interbelică, când au început să se colecteze și sistematizeze date despre veniturile naționale, veniturile personale, și mărimea taxelor și impozitelor pe persoane fizice și firme.
Aceste date i-au permis lui Kuznets evoluția ponderii datelor statistice. Pe baza acestor date din SUA de la începutul secolului trecut, Kuznets a constatat că în decurs de 35 ani procentajul din venitul naţional deţinut de cele mai bogate 10% persoane din SUA a scăzut considerabil, de la 45-50% la 30-35%, rezultând o reducere clară a inegalității averilor. Această teorie confirmată astfel prin date statistice a avut o influență enormă asupra dezvoltării economice în perioada următoare.
Lasă un răspuns