Sisteme politice

În științele politice, un sistem politic definește procesul de luare a deciziilor oficiale ale guvernului. De obicei este comparat cu sistemul juridic, sistemul economic, sistemul cultural și alte sisteme sociale. Cu toate acestea, aceasta este o viziune foarte simplificată a unui sistem de categorii mult mai complex care implică întrebările despre cine ar trebui să aibă autoritate și care ar fi influența guvernului asupra oamenilor și economiei sale.

Definiție

Potrivit lui David Easton, „Un sistem politic poate fi desemnat ca interacțiunile prin care valorile sunt alocate autoritar pentru o societate”.

Clasificare antropologică

Antropologii recunosc în general patru tipuri de sisteme politice, dintre care două sunt necentralizate și două centralizate.

• Sisteme necentralizate
  • Societatea bandei
    • Grup familial mic, nu mai mare decât o familie extinsă sau un clan; acesta a fost definit ca fiind format din cel mult 30 până la 50 de indivizi.
    • O bandă poate înceta să existe dacă doar un grup mic se desprinde de ea.
  • Trib
    • În general mai mare, format din multe familii. Triburile au mai multe instituții sociale, cum ar fi un șef sau bătrâni.
    • Mai permanent decât bandele. Multe triburi sunt sub-împărțite în bande.
• Guverne centralizate
  • Șefate
    • Mai complex decât un trib sau o societate de bandă, și mai puțin complex decât un stat sau o civilizație
    • Caracterizat de inegalitatea omniprezentă și de centralizarea autorității.
    • O singură linie / familie a clasei de elită devine elita conducătoare a șefatului
    • Șefatele complexe au două sau chiar trei niveluri de ierarhie politică.
    • „O unitate politică autonomă cuprinzând un număr de sate sau comunități aflate sub controlul permanent al unui șef principal”
  • Stat suveran
    • Un stat suveran este un stat cu o populație permanentă, un teritoriu definit, un guvern, și capacitatea de a intra în relații cu alte state suverane.
• Sisteme politice supranaționale
  • Sistemele politice supranaționale sunt create de națiuni independente pentru a atinge un obiectiv comun sau pentru a câștiga forță formând o alianță.
• Imperii
  • Imperiile sunt state sau comunități aflate sub o singură regulă. Acestea se caracterizează prin dorința conducătorilor de o apartenență religioasă unanimă, sau care reprezintă o amenințare pentru alte imperii în timp de război.
• Ligi
  • Ligile sunt organizații internaționale compuse din state care se reunesc cu un singur scop comun. În acest fel, ligile sunt diferite de imperii, deoarece încearcă doar să îndeplinească un singur scop. Deseori ligile se formează în pragul unei căderi militare sau economice. Întâlnirile și audierile se desfășoară într-o locație neutră, cu reprezentanții tuturor națiunilor implicate.

Sociologie

Interesul sociologic pentru sistemele politice constă în cine deține puterea în relația guvernului și oamenii săi, și modul în care este folosită puterea guvernului. Există trei tipuri de sisteme politice pe care sociologii le iau în considerație:

• Autoritarismul
  • În guvernele autoritare, poporul nu are putere sau reprezentare și se caracterizează printr-o ascultare absolută sau oarbă față de autoritatea formală, în raport cu libertatea individuală și legată de așteptarea ascultării indubitabile. Liderii de elită se ocupă de toate relațiile economice, militare și externe. Un exemplu primordial de autoritarism este dictatura.
  • Totalitarismul este cea mai extremă formă de autoritarism, deoarece controlează toate aspectele vieții, inclusiv comunicarea între cetățeni, cenzura media și amenințare prin mijloace de teroare.
• Monarhie
  • O monarhie este un guvern controlat de un rege sau regină determinat de o linie predispusă de suveranitate. Cu alte cuvinte, ea poate fi privită ca o regulă nedivizată sau suveranitate absolută de către o singură persoană. În lumea modernă există două tipuri de monarhii, monarhii absolute și monarhii constituționale. O monarhie absolută funcționează ca o dictatură prin faptul că regele are stăpânire completă asupra țării sale. O monarhie constituțională conferă familiei regale puteri limitate și de obicei funcționează în conformitate cu un corp ales de funcționari. Revoluțiile sociale din secolele 18, 19 și 20 au răsturnat majoritatea monarhiilor existente în favoarea guvernelor mai democratice și a unei clase de mijloc în creștere, precum și a regimurilor autoritare precum Uniunea Sovietică.
• Democraţie
  • O democrație este o formă de guvernare prin care cetățenii creează și votează legi direct sau indirect prin intermediul reprezentanților (republica democratică). Ideea democrației provine din Grecia antică și din lucrările profunde ale academicienilor antici. Cu toate acestea, prezența democrației nu înseamnă întotdeauna că dorințele cetățenilor vor fi reprezentate în egală măsură. De exemplu, în multe țări democratice imigranți, precum și minorități etnice și rasiale, nu primesc aceleași drepturi ca și cetățenii majoritari.