Filosofia inteligenței artificiale este o ramură a filozofiei tehnologiei care explorează inteligența artificială și implicațiile acesteia pentru cunoașterea și înțelegerea inteligenței, eticii, conștiinței, epistemologiei și liberului arbitru. Mai mult, tehnologia se referă la crearea de animale artificiale sau oameni artificiali … Citeşte mai mult
Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a semnat Ordinul privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului Român pentru Inteligență Artificială, ca urmare a Memorandumului privind înființarea acestui Comitet aprobat în ședința Guvernului din data de 11 noiembrie 2022. Documentul a fost publicat … Citeşte mai mult
Simplu și complicat sunt două abordări contrastante ale cercetării în domeniul inteligenței artificiale (IA). Distincția a fost făcută în anii 70 și a fost subiect de discuție până la mijlocul anilor 80. În anii 1990 și în secolul 21, cercetarea … Citeşte mai mult
Paradoxul lui Moravec este observația cercetătorilor din inteligența artificială (IA) și robotică a ideii că, spre deosebire de presupunerile tradiționale, raționamentul necesită foarte puține calcule, dar abilitățile senzoriomotorii și de percepție necesită resurse computaționale enorme. Principiul a fost articulat de … Citeşte mai mult
(Mașinile kernel sunt utilizate pentru a calcula funcții neliniar separabile într-o funcție de dimensiune mai mare separabilă liniar. Credit: Alisneaky/Wikimedia, licența CC0 1.0) Învățarea automată (Machine learning, ML) este un domeniu dedicat înțelegerii și construirii de metode care permit mașinilor … Citeşte mai mult
Etica mașinilor (sau moralitatea mașinilor, moralitatea computațională sau etica computațională) este o parte a eticii inteligenței artificiale care se ocupă de adăugarea sau asigurarea comportamentelor morale ale mașinilor create de om care folosesc inteligența artificială, altfel cunoscute sub numele de … Citeşte mai mult
Unele utilizări recente ale inteligenței artificiale pentru (de exemplu) recunoașterea facială, evaluarea CV-urilor și sortarea fotografiilor în funcție de subiect au scos la iveală disparități îngrijorătoare în ceea ce privește performanța sau impactul pe baza trăsăturilor demografice (cum ar fi … Citeşte mai mult
Hubert Dreyfus a fost un critic al cercetării în domeniul inteligenței artificiale. Într-o serie de lucrări și cărți, inclusiv Alchemy and AI (1965), What Computers Can’t Do (1972; 1979; 1992) și Mind over Machine (1986), el a prezentat o evaluare … Citeşte mai mult
Hubert Lederer Dreyfus (15 octombrie 1929 – 22 aprilie 2017) a fost un filozof american și profesor de filozofie la Universitatea din California, Berkeley. Principalele sale interese au inclus fenomenologia, existențialismul și filosofia atât a psihologiei, cât și a literaturii, … Citeşte mai mult
Poate inteligența artificială (AI) să suplimenteze sau să înlocuiască profesorul uman în educație în general, și în educația spirituală în particular? Este posibil ca AI să transmită elevilor și ucenicilor cunoștințe și abilități, adaptându-și predarea la profilurile cursantului și nevoilor … Citeşte mai mult
Inteligența artificială prietenoasă (de asemenea IA prietenoasă sau IAP) se referă la inteligența generală artificială ipotetică (IGA) care ar avea un efect pozitiv (benign) asupra umanității sau cel puțin ar fi aliniat cu interesele umane sau ar contribui la stimularea … Citeşte mai mult
Focalizarea filozofiei pe inteligența artificială (IA) apare din cauza noii crize a filosofiei. Filosofia ar trebui să acorde importanță gândirii tehnice pentru a suplimenta deficiențele gândirii filozofice. „Focalizarea pe limbaj” și „Focalizarea pe IA” a filozofiei se bazează pe limbaj. Schimbarea de … Citeşte mai mult
'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
