Home » Articole » RO » Jocuri » Jocuri de noroc » Jocuri de noroc în UE » Cadrul european global pentru jocurile de noroc online

Cadrul european global pentru jocurile de noroc online

Jocurile de noroc online[1] reprezintă o activitate din domeniul serviciilor cu o rată de creștere rapidă în UE, înregistrând rate anuale de creștere de aproximativ 15%[2]. Pentru 2015, se estimează că veniturile anuale se vor situa in jurul valorii de 13 miliarde EUR, comparativ cu 9,3 miliarde EUR în 2011. Aceasta ar reprezenta o rată de creștere totală de aproape 40%[3].

Importanța economică a sectorului în UE este dată și de gradul ridicat de inovare care îl caracterizează și de veniturile fiscale tot mai ridicate generate în statele membre.

Ritmul rapid de dezvoltare a tehnologiilor online din ultimii ani a facilitat furnizarea serviciilor de jocuri de noroc la distanță prin intermediul a diverse canale de distribuție.

Printre acestea se numără internetul și alte mijloace de comunicare electronică sau la distanță, cum ar fi tehnologiile pentru telefonia mobilă sau televiziunea digitală. Datorită naturii însăși a mediului online, site-urile de jocuri de noroc pot funcționa în interiorul UE dincolo de orice formă de control exercitată de autoritățile de reglementare din UE. Consumatorii din Europa caută și dincolo de frontiere servicii de jocuri de noroc online care, dacă nu sunt reglementate corespunzător, îi expun la riscuri semnificative. Gama largă de oferte și cererea tot mai mare de servicii de jocuri de noroc online creează o serie de provocări în ceea ce privește aplicarea adecvată a obiectivelor de politică publică la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional.

În 2011, Comisia a adoptat o carte verde cu privire la jocurile de noroc online în cadrul pieței interne[4]. Prin această consultare publică, ea a încercat să obțină o imagine completă a situației existente, pentru a facilita schimbul de bune practici între statele membre și pentru a stabili în ce mod, ținând seama de obiectivele de politică publică și fără a compromite piața internă, diferitele modele naționale de reglementare a jocurilor de noroc pot coexista și dacă sunt necesare acțiuni specifice la nivelul UE pentru a asigura un grad mai mare de coerență.

Răspunsurile la consultare diferă atât la nivel de conținut, cât și în ceea ce privește instrumentele care ar trebui utilizate pentru a pune în practică inițiativele UE. În linii mari, se pare că în această etapă nu este cazul să se propună măsuri legislative specifice acestui sector la nivelul UE. A existat totuși un apel aproape unanim la acțiune politică la nivelul UE, răspunsurile primite permițând identificarea clară a principalelor domenii prioritare în care se impune luarea de măsuri.

Prezenta comunicare, împreună cu documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește5, identifică principalele provocări generate de coexistența cadrelor naționale de reglementare în cadrul pieței interne. Ea urmărește, de asemenea, să propună soluții la aceste provocări sub forma unor acțiuni care trebuie întreprinse atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Documentul de lucru furnizează informații mai detaliate care rezultă din analiza răspunsurilor la cartea verde și prezintă inițiativele propuse în planul de acțiune, precum și alte date pertinente. Pentru a propune soluții adaptate numeroaselor probleme legate de jocurile de noroc online, Comisia s-a inspirat din bunele practici utilizate în UE și în statele membre.

Având în vedere evoluțiile pe care le-au cunoscut în UE oferta de jocuri de noroc online și acțiunile de promovare aferente, se impune un grad mai mare de claritate. Prezenta comunicare propune o combinație de inițiative și măsuri relevante care acoperă diferite aspecte, căutând să ofere mai multă claritate juridică și să elaboreze politici pornind de la datele disponibile. Aceste acțiuni, care respectă pe deplin principiul subsidiarității și principiul proporționalității, evidențiază cinci domenii prioritare necesare pentru a aborda provocările specifice la nivelul UE:

conformitatea cadrelor de reglementare naționale cu legislația UE

– intensificarea cooperării administrative și aplicarea eficientă a măsurilor

– protecția consumatorilor și a cetățenilor, a minorilor6 și a grupurilor vulnerabile

– prevenirea fraudei și a spălării banilor

– garantarea integrității în sport și prevenirea meciurilor aranjate.

Acțiunile propuse se axează pe serviciile de jocuri de noroc online și pe aspecte legate de libera circulație a serviciilor (articolul 56 din TFUE) și de libertatea de stabilire (articolul 49 din TFUE), având în vedere gradul de dezvoltare a industriei jocurilor de noroc online în UE și prestarea bine pusă la punct a acestor servicii la nivel transfrontalier. Există însă o serie de acțiuni pertinente atât pentru serviciile de jocuri de noroc online, cât și pentru cele offline[7].

În cele din urmă, prezenta comunicare constituie un răspuns la concluziile Consiliului privind cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre ale UE[8], la o serie de rapoarte ale președinției privind progresele înregistrate[9], la rezoluția Parlamentului European referitoare la jocurile de noroc online în piața internă[10] și la avizul Comitetului Economic și Social European[11].

1 Termenul „jocuri de noroc online” se referă la o întreagă gamă de diverse servicii de jocuri de noroc și canale de distribuție. Pentru o imagine de ansamblu și definiții, a se vedea secțiunea 2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

2 În 2011, veniturile anuale obținute pe piața jocurilor de noroc din UE în general erau estimate la aproximativ 84,9 miliarde EUR, cu rate de creștere anuale de circa 3%. În perioada 2008-2011, piața jocurilor de noroc clasice a crescut cu aproximativ 8,3%.

3 H2 Gambling Capital (consultanță în domeniul jocurilor de noroc și al pariurilor)

4 Carte verde privind jocurile de noroc online în piața internă [COM (2011) 128 final]

5 Numărul de referință al documentului de lucru al serviciilor Comisiei

6 Termenul „minori” utilizat în prezenta comunicare se referă la copii. Conform articolului 1 din Convenția ONU privind drepturile copilului, „copil” înseamnă orice persoană sub 18 ani. În anumite state membre, și adulții tineri intră în categoria copiilor.

7 Toate acțiunile propuse de Comisie în prezentul document sunt consecvente și compatibile cu cadrul financiar multianual actual.

8 Concluziile celui de-al 3057-lea Consiliu Competitivitate privind cadrul aplicabil jocurilor de noroc și pariurilor în statele membre ale UE, 10 decembrie 2010

9 Rapoartele președințiilor Consiliului privind progresele înregistrate cu privire la cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre ale UE (2008-2011)

10 2011/2084(INI)

11 CESE 1581/2011 – INT/579

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.