Cadre de referință în Business Intelligence

Înțelegerea cadrului de referință

Scopul etapei de încadrare este de a dobândi o mai bună înțelegere a viziunii factorilor de decizie asupra lumii. Înțelegerea strategiei pentru o companie necesită consolidarea punctelor de vedere ale tuturor factorilor de decizie în diagramele strategiei. Harta strategiei finale este strategia oficială și explicită pentru companie. Harta strategiei este apoi utilizată pentru a construi arhitectura fiecărui cadru.

Factorii de decizie fac alegeri raționale pe baza resurselor limitate. Factorii de decizie folosesc valori și convingeri pentru a construi lentile cognitive folosite pentru a transforma informațiile limitate în cunoștințe utile despre lume. Valorile influențează preferințele lor cu privire la rezultate. Obținerea unei mai bune înțelegeri a acestor structuri cognitive, numită cadru de referință, este primul pas în etapa de încadrare.

În centrul etapei de încadrare se află înțelegerea atât a cadrului de referință, cât și a necesității ca proprietarul cadrului să realizeze strategia. Ambele se combină pentru a influența construcția cadrului. Factorii de decizie încadrează politici în termeni de lentile conceptuale care au consecințe semnificative pentru comportamentul lor. Cadrul lor de referință filtrează datele, astfel încât să poată da sens lumii. Ceea ce factorii de decizie văd și consideră că este important se bazează pe informații care trec prin „lentile conceptuale” pe care toți indivizii le folosesc pentru a da sens informației.

Cadrul trebuie să ajute factorul de decizie în acest proces. Analistul de afaceri trebuie să descopere lentilele conceptuale care modelează modul în care factorii de decizie privesc lumea. Companiile produc cantități uriașe de date. Decidentul are teorii cu privire la modul de evaluare a datelor. Mai exact, el sau ea alege să se concentreze asupra anumitor detalii, dar ignoră alte detalii. Cadrul ar trebui să faciliteze acest proces prin filtrarea anumitor date și concentrarea asupra altor date.

Cadrul de referință și sistemele BI

Cum ne ajută cadrul de referință să construim un sistem de business intelligence? Barberg susține: „De ce să pierdeți timp și efort în dezvoltarea rapoartelor, a capabilităților analitice și a martorilor de date dacă nu ați obținut mai întâi un acord cu privire la care sunt cele mai importante lucruri pe care să le măsurați și să le analizați pentru a vă elabora strategia de afaceri specifică?” Acesta este un punct critic. Vă concentrați și măsurați activitățile pe care doriți să le influențați. Factorii de strategie identifică activități importante esențiale pentru rentabilitate. De exemplu, Southwest Airlines identifică schimbarea rapidă a porților ca fiind o activitate importantă. Toate activitățile se concentrează pe realizarea celei mai rapide schimbări a porții. Southwest a avut inițial o medie de timp de răspuns la poartă de 10 minute, timpii de răspuns mai lungi necesitând o explicație scrisă pentru întârziere. Ulterior media a fost de 15 minute. Apoi, după o creștere substanțială, compania aeriană a menținut o schimbare de 25 de minute. În timp ce compania nu a reușit să mențină industria în primele 10 minute, aceasta este încă o activitate critică.

Acesta este motivul pentru care primul pas în construirea unui sistem BI este să înțelegeți strategia și activitățile importante care ating eficacitatea operațională și strategică. BI trebuie să permită factorilor de decizie acces rapid și eficient la informațiile necesare pentru a evalua eficacitatea operațională și strategică, concentrându-se pe procese / activități.

Construirea unui sistem de BI necesită înțelegerea cadrului de referință al factorului de decizie în ceea ce privește modul în care interpretează strategia și înțelegerea modului de realizare a obiectivelor. Cadrul lor de referință va arăta ce măsuri de performanță operațională și strategică să includă în sistemul BI. Folosirea unei arhitecturi bazate pe un cadru de referință creează un sistem care permite factorului de decizie să acceseze în mod efectiv și eficient informațiile referitoare la aceste măsuri.

Tablouri de bord cu rol de cadre de referință

Utilizarea abordării echilibrate a tabloului de bord permite arhitectului BI să construiască un sistem bazat pe cadre de referință. Un cadru de referință este o structură cognitivă complicată. Nu este posibil să capturați întregul cadru. Cu toate acestea, este suficient să capturați acea parte a cadrului care este necesară pentru construirea sistemului BI.

Într-unul dintre cele mai referențiate studii de caz ale lui Norton & Kaplan, divizia de marketing și rafinare din America de Nord a Mobil Oil raportase și analiza vânzările de benzină ale stațiilor de servicii care și-au achiziționat produsul și l-au vândut publicului. Folosind abordarea tabloului de bord echilibrat, Mobil și-a concentrat atenția de la măsurarea și raportarea vânzărilor totale de benzină la vânzarea numai a benzinei de calitate superioară. Pe baza noțiunii că „obții ceea ce măsori”, ei s-au concentrat pe măsurarea unui alt tip de comportament. Acest lucru pare incomplet dintr-o perspectivă de jos în sus, deoarece ignoră o mulțime de date. Cu toate acestea, obiectivul unei astfel de măsurări este de a concentra atenția, mai degrabă decât de a oferi cea mai completă analiză. Din nou, în domeniul BI, măsurile sunt determinate în primul rând de datele disponibile pentru analiză. Abordarea aceasta subliniază procesul de identificare a „măsurilor critice” care conduc la executarea cu succes a strategiei.

Tablouri de bord și arhitectura BI

Etapa finală în dezvoltarea cadrului este utilizarea tabloului de bord în arhitectura BI. Aici arhitectura înseamnă plan. Structura cadrului se învârte în jurul aducerii informațiilor, pe baza analizei tabloului de ord, către factorul de decizie.

O modalitate de a face acest lucru este de a construi o arhitectură cu un tablou de bord în centrul unui sistem de raportare. Un tablou de bord prezintă o vedere concisă a celor mai importante măsuri de succes. De exemplu, să presupunem că un factor de decizie la o cale ferată, cum ar fi Union Pacific, ar dori să știe cum circulă trenurile prin terminale. Trenurile trebuie să rămână în terminale pentru a încărca și descărca încărcătura și a lua combustibil, de exemplu. Cu cât un tren rămâne mai mult în terminal, cu atât mai puțin timp petrece mutând marfa. O inițiativă care ar reduce cu succes problema terminalelor ar ajuta la eliberarea trenurilor. Decidentul ar trebui să știe dacă inițiativa a avut succes.

Un tablou de bord ar ajuta la identificarea măsurilor necesare pentru a determina dacă inițiativa a avut succes. Inițiativa ar putea fi numită „Programul de optimizare a ciclului de timp”. Obiectivul acestei inițiative ar fi o schimbare mai rapidă a terminalului. Măsurile de succes ar fi staționarea în terminal și ratele de plecare la timp. Decidentul se va concentra asupra acestor două măsuri pentru a stabili dacă inițiativa își atinge obiectivul.

Arhitectura BI ar trebui să includă în mod explicit elemente din tabloul de bord, aici stația terminală și ratele de plecare la timp. Decidentul ar trebui să poată stabili, dintr-o privire, dacă compania atinge acest obiectiv. Aceste informații vor apărea pe tabloul de bord. În cazul în care măsurările nu depășesc așteptările, atunci factorul de decizie ar trebui să poată accesa rapoarte care să furnizeze informații detaliate atât privind stația terminală, cât și rata plecărilor la timp. Acest lucru ar ajuta factorul de decizie să diagnosticheze problema și să ia măsuri corective.

Concluzie

Cadrele încorporează cunoaștere în arhitectura sistemului BI. Acest lucru se realizează prin încorporarea tablourilor de bord direct în sistemul BI. Acest lucru se datorează faptului că tablourile de bord sunt un mijloc de a realiza diagrama de cunoaștere despre strategie.

Traducere din Wikibooks